Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Geniul care i-a învățat pe români să prevadă vremea și cutremurele. A adus în țară primul metru-eșalon
Articole online

Geniul care i-a învățat pe români să prevadă vremea și cutremurele. A adus în țară primul metru-eșalon

Profesor de fizică la Şcoala de Artilerie şi Şcoala de Silvicultură, a publicat primul curs de fizică generală în limba română la 1882 şi a înfiinţat, în 1878, la Brăila, prima staţie meteorologică din România, urmată de alte 12 staţii similar, în1882, de-a lungul Dunării.

Pe baza observaţiilor zilnice, a iniţiat prevederea timpului şi alcătuirea primelor hărţi meteorologice zilnice.

Acestea au fost concretizate în apariţia a 12 volume de „Materiale pentru climatologia României”.

În paralel, a elaborat lucrări de profil precum: Chartele synoptice pentru prevederea timpului (1884), Instrucţiuni despre compunerea telegramelor (1885), La prevision du temps (1892), Studii de meteorologie agricolă (1900), Seceta în România (1906).

Fizicianul Ştefan Hepites, membru titular şi vicepreşedinte al Academiei Române (1910-1913; 1919-1921), s-a născut la 5/17 februarie 1851, la Brăila.

A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri din Bucureşti (1869), şef de promoţie, devenind sublocotenent de artilerie.

Ulterior, a urmat cursurile Şcolii Speciale de Artilerie şi Geniu şi pe cele ale Facultăţii de Ştiinţe din Bruxelles; doctor în ştiinţe matematice şi fizice (1873).

A demisionat din armată şi s-a înscris la Şcoala Politehnică din Bruxelles, unde a obţinut diploma de inginer constructor (1875).

A participat la Războiul de Independenţă (1877-1878) cu gradul de locotenent, iar apoi s-a dedicat activităţii de cercetare în domeniile meteorologiei şi ingineriei.

Numele lui Ştefan Hepites este legat și de înfiinţarea primei staţii seismologice la Bucureşti (1892) şi de întocmirea, împreună cu I. St. Murat, a primei hărţi magnetice a României.

În 1893 a scos la iveală cea dintâi listă a cutremurelor de pământ şi a început publicarea anuală a cataloagelor seismice, urmate de ample studii. S-a mai preocupat de determinarea orei exacte în România şi de unele probleme de astronomie.

A creat Direcţia Serviciului Central de Măsuri şi Greutăţi, pe lângă Institutul Meteorologic Bucureşti, organism destinat aplicării corecte a sistemului metric, iar în 1894 a adus în România primul prototip al metrului, confecţionat la Sevres.

Membru al Societăţii de Geografie din România, al Comitetului Internaţional de Măsuri şi Greutăţi din Franţa, al Comitetului Internaţional de Meteorologie.

Membru titular (3 apr. 1902) şi vicepreşedinte (1910-1913 şi 1919-1921) al Academiei Române.

A murit la Brăila, la 15 septembrie 1922.

 

Sursa: Agerpres

Registration

Aici iti poti reseta parola