În acest articol se divulgă unele trucuri şi mistificări de ale ziariştilor.
|„GAZETARII spun minciuni!”, cu aceste cuvinte începea articolul publicat de Alex F. Mihail în Realitatea Ilustrată din 20 iulie 1933, sub titlul „Secretele reporterilor”, pe care îl redăm în original:
Ziaristul german a închiriat un urs chior, de la un ţigan şi i-a dat drumul pe munţi, într’un loc înţărcuit cu reţea de sârmă.
Apoi s’a improvizat o vânătoare, după fantezia ziaristului.
Legația rusă la București
„Realitatea ilustrată” a publicat un articol despre ultimul colţ rămas din imperiul ţarilor, care odinioară era de două ori atât de întins ca întreaga Europă având o suprafaţă de peste douăzeci de milioane de kilometri pătraţi, şi care acum se rezumă la ograda de câteva sute de metri, din faţa legaţiei ruse din calea Victoriei 27, Bucureşti.
O revistă ilustrată germană se ocupă şi ea de acelaş subiect, arătând cum „ministrul plenipotenţiar şi consulii”, ultimii supuşi ai ţarului, mor de foame. Dacă vine cineva să împrumute o carte de la legaţie şi binevoeşte să plătească o mica taxă, aceasta înseamnă, în acea zi „o mâncare caldă pentru personalul legaţiei! — susţine gazetarul german.
Noi am arătat însă, că legaţia rusă are mai multe localuri de prăvălii prin str. Lipscani, calea Rahovei, etc. Toţi bucureştenii, cari trec pe calea Victoriei, ştiu că în clădirea legaţiei din calea Victoriei 27 suntcinci prăvălii închiriate…
Numai de la aceste cinci prăvălii legaţia rusă încasează anual peste un milion de lei!
Cele patru persoane de la legaţia rusă n’au deci, nevoe să aştepte cu atâta nerăbdare o taxă de câţiva lei, pe care ar achita-o vre-un rus, pentru ca să aibă ce mânca în acea zi.
Dimpotrivă — adevărul este, că d. Koziell Poklerosky, care azi mai figurează — printr’un ciudat anacronism — ca ambasador al Ţarului, mort acum 16 ani, ajută din punga d-sale, sau din fondurile legaţiei, pe refugiaţii ruşi, aflători în Bucureşti, sosiţi la noi după prăbuşirea regimului ţarist.
Însă revista germană — fie că n’a ştiut, fie că a crezut că e mai senzaţional altfe! — a spus că refugiaţii ajută pe ambasadorul, odinioară atât de puternic, dându-i posibilitatea să aibă la zile mari, o mâncare caldă.
