Gazetarii spuneau minciuni și acum un secol!

 

În acest articol se divulgă unele trucuri şi mistificări de ale ziariştilor. |„GAZETARII spun minciuni!”, cu aceste cuvinte începea articolul publicat de Alex F. Mihail în Realitatea Ilustrată din 20 iulie 1933, sub titlul „Secretele reporterilor”, pe care îl redăm în original:

Acest compliment, puţin măgulitor, îl auzim adesea la adresa presei. E meritat sau nu complimentul?

La un congres internaţional directorul unui mare ziare austriac a făcut următoarea spirituală declaraţie, caracteristică pentu faimosul humor vienez: Prefer ştirea născocită pentru următoarele trei motive: întâi, pentru că o am numai eu. Al doilea, pentrucă e interesantă. Al treilea, pentru că ziarul meu are prilejul să intereseze de două ori pe cititori: odată dând ştirea falsă şi a doua oară desminţind-o.

Oricât de nostimă ar fi gluma ziaristului austriac, totuş fapt cert e că presa românească — cea streină la fel — fac uriaşe sforţări cheltuind multă energie şi mulţi bani, spre a informa publicul exact, complet şi repede.

Ştim că la ziarele „Dimineaţa” şi „Adevărul” — la care am onoarea să colaborez — principiul conducător, cuvântul de ordine este acesta:

„E destul de senzaţională realitatea. Căutaţi, de-a o reda cât mai complet”.

Totuş uneori se strecoară fapte neexacte şi prin ziarele româneşti, dar cred că nu atât din vina ziariştilor, cât din a unor persoane interesate sau răuvoitoare din public, care induc în eroare pe gazetari.

Lăsând celor de peste graniţă rolul de a ne aprecia şi a ne judeca pe noi, ziariştii români, vom demasca, în acest articol câteva trucuri şi mistificări din presa străină.

Bijuteriile din canale

Astă primăvară, subsemnatul, pătrunzând prin canalele bucureştene, am scris câteva articole în „Dimineaţa” şi „Realitatea Ilustrată”, dându-mi osteneala să redau cu cât mai multă exactitate, cele văzute acolo.

Între altele am scris şi despre cei doi nenorociţi şomeuri, cari in timpul grevei dela C.F.R. căutând o noapte întreagă prin mâlul de pe fundul canalelor, unul a găsit şapte lei iar altul vre-o douăzeci şi trei de lei.