Frontul Salvării Naţionale – FSN merge la tribunal

 

În urma deciziei de a se prezenta în alegeri ca formaţiune politică cu statut şi platformă proprii, care a provocat prima mare demonstrație a partidelor istorice pe 28 ianuarie 1990, Frontul Salvării Naţionale – FSN s-a înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti, pe 6 februarie același an.

Frontul Salvării Naţionale a fost o „emanație, a Consiliului Frontului Salvării Naţionale – CFSN care s-a constituit în seara zilei de 22 decembrie 1989, ca noul organism al puterii de stat, având drept scop ”instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”.

În aceeaşi zi, la posturile de radio şi televiziune a fost transmis ”Comunicatul către ţară” al Consiliului FSN, în care se arăta:

”Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea. Întreaga putere în stat este preluată de Consiliul FSN”, se menţionează în volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

Platforma-program

Tot atunci a fost făcut cunoscut un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România.

Platforma-program a CFSN cuprindea deziderate precum: abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească în stat; elaborarea unei noi Constituţii; promovarea liberei iniţiative în economie; sprijinirea micii producţii ţărăneşti; democratizarea învăţământului şi culturii; respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului; integrarea în procesul de construire a unei Europe unite etc.

Frontul Salvării Naţionale a fost înregistrat ca partid politic la Tribunalul Municipiului Bucureşti în baza Deciziei nr. 27/6 februarie 1990, se menţionează în lucrarea ”Dicţionar al partidelor şi coaliţiilor politice şi al uniunilor etnice din România” editată de Agenţia Naţională de Presă Rompres (1993).

Iliescu, președinte

În zilele de 7-8 aprilie 1990 au avut loc la Bucureşti lucrările Conferinţei pe ţară a Frontului Salvării Naţionale, în cadrul căreia a fost stabilită platforma pentru alegeri, iar Ion Iliescu a fost ales preşedinte al FSN precum şi candidat al FSN la funcţia de preşedinte al României.

La primele alegeri din România postcomunistă, care au avut loc la 20 mai 1990, FSN şi-a adjudecat majoritatea în Parlament, obţinând 66,31 la sută (263 mandate) în Adunarea Deputaţilor, respectiv 67,2 la sută (91 mandate) în Senat, precum şi fotoliul prezidenţial.

Ulterior, în interiorul FSN s-au conturat treptat două grupări cu opinii divergente privind caracterul reformelor care trebuiau înfăptuite.

Cu prilejul lucrărilor Convenţiei Naţionale a FSN din martie 1991 a fost adoptat Statutul, au fost instituite funcţiile de lider naţional al FSN – funcţie în care a fost ales Petre Roman – respectiv de preşedinte executiv – Ion Aurel Stoica, şi a fost prezentată moţiunea ”Un viitor pentru România”.

Scindarea

După Convenţia Naţională din 27-29 martie 1992, când preşedinte al FSN a fost ales Petre Roman, din FSN s-a desprins grupul care ulterior a constituit Frontul Democrat al Salvării Naţionale (FDSN).

Concret, FDSN s-a format prin desprinderea din Frontul Salvării Naţionale a 125 de parlamentari (65 deputaţi şi 60 senatori din totalul de 342 parlamentari aleşi pe listele FSN), cinci miniştri şi a mai multor organizaţii judeţene care îl susţineau pe preşedintele Ion Iliescu.

În urma alegerilor parlamentare din 27 septembrie 1992, Frontul Salvării Naţionale a întrunit pentru Senat 10,38% din totalul voturilor valabil exprimate (18 mandate), iar pentru Camera Deputaţilor – 10,18% din totalul voturilor valabil exprimate (43 de mandate).

Convenţia Naţională Extraordinară a FSN din 28-29 mai 1993 a consfinţit fuziunea Frontului Salvării Naţionale cu Partidul Democrat, noua denumire a partidului devenind Partidul Democrat (FSN).

Tot atunci a fost adoptat şi noul Statut, iar lider al partidului a devenit Petre Roman. Ulterior, treptat, denumirea ”FSN” nu a mai fost adăugată în titulatura Partidului Democrat.

Parteneri