Enigma morții exploratorului Jűrgen Brønlund, deslușită după mai bine de 112 ani
Moartea exploratorului Jűrgen Brønlund nu a fost deloc una ușoară. Fiind ultimul care a pierit în timpul unei expediții epuizante de numai 3 persoane în Groenlanda sa natală, corpul lui Brønlund a fost găsit înghețat într-o peșteră în anul 1908.
El și-a consemnat ultimele momente într-un jurnal, care conținea o pată neagră ce i-a nedumerit pe experți încă de atunci.
Potrivit Ancient Origins, substanța ciudată de pe ultima pagină a acelui document istoric a fost în sfârșit identificată – oferind cercetătorilor o perspectivă fără precedent asupra ultimelor ore cumplite ale exploratorului. După cum a fost publicat în revista Archaeometry, pata era compusă din „cauciuc ars, uleiuri și fecale”.
Universitatea din sudul Danemarcei a scos la iveală adevărul:
„Brønlund a încercat să aprindă un arzător de petrol cu propriile fecale pentru a supraviețui – dar a murit în cele din urmă din cauza frigului și a epuizării”.
Pata neagră care i-a intrigat pe cercetători timp de 112 ani
Brønlund a reușit să avanseze mai mult decât prietenii săi înainte de a cădea victimă temperaturilor scăzute.
Condusă de etnologul danez Ludvig Mylius-Erichsen, expediția Danemarcei pe coasta de nord-est a Groenlandei a început în anul 1906.
„Am ajuns în acest loc și nu pot continua să merg mai departe din cauza picioarelor înghețate și a întunericului”, se arată în ultima însemnare din jurnalul lui Brønlund. „Trupurile celorlalți sunt în mijlocul fiordului.”
Exploratorul polar reușise să ajungă la o peșteră care îl adăpostise în noiembrie 1907, în timpul unei curse disperate de întoarcere la tabăra de bază. Într-o întorsătură tragică, Brønlund nu se afla foarte departe de destinație când a decedat. O altă expediție, în luna martie a anului următor, a descoperit cadavrul său.
În timp ce cadavrul înghețat al bărbatului a fost îngropat în același loc, jurnalul său a fost introdus în colecția de la Biblioteca Regală din Copenhaga.
După cum se observă în noul studiu, ultima pagină a acelui document conținea „o pată neagră aderentă” ce a intrigat experții timp de mai bine de un secol. „Atât de curioși au fost unii, încât au furat-o.”
Ultima notă de adio pe care Brønlund a consemnat-o în jurnalul său în timp era pe moarte
Un cercetător anonim a sustras pagina de jurnal în 1993 pentru o pretinsă analiză, potrivit autorului principal al studiului, Kaare Lund Rasmussen, profesor al Departamentului de Fizică, Chimie și Farmacie de la Universitatea din Danemarca de Sud.
După cum a arătat studiul lui Rasmussen, „Unitatea de Științe Naturale a muzeului a fost împiedicată de tehnologia de la acea vreme și nu a putut identifica compoziția chimică a acestei pete. Abia acum, cu ajutorul unor progrese moderne precum fluorescența cu raze X și spectrometria de masă cu plasmă, eforturile au dat roade.”
„Ceea ce au găsit au fost semne evidente de calciu, titan și zinc – un trio care nu se potrivea cu nicio formațiune stâncoasă cunoscută de pe traseul expediției. Atunci când au fost identificate calcitul, rutilul și zincitul, a devenit clar că era prezent și cauciucul – probabil de la un arzător pe care exploratorul îl purta asupra sa.”
Echipa de cercetare a detectat, de asemenea, compuși organici precum lipide, petrol și materii fecale umane
„În acel moment, Brønlund era înfometat de săptămâni întregi, era obosit și aproape înghețat”, se menționează în studiu. „Este posibil ca mâinile sale să-i fi tremurat atunci când a folosit chibriturile pentru a porni soba din mica peșteră”.
Sobele asimilau alcoolul pentru a preîncălzi lichidul înainte de a aprinde arzătorul. Neavând alcool la dispoziție, Brønlund a recurs la măsuri disperate – lăsând un indiciu al eforturilor.
Pentru cercetătorii care au participat la studiu, descoperirea „evocă circumstanțele cumplite și condițiile precare din timpul ultimelor zile ale vieții sale”.
