Fost secretar personal al Patriarhului Miron Cristea, Dudu Velicu ne-a lăsat un jurnal despre primii ani ai Bisericii Ortodoxe Române după instaurarea comunismului în 1945:
I-a spus că este împotriva faptului ca preoţii să facă politică militantă: să manifesteze pe străzi sau să apară pe tribune; ei să fie îndrumători, sfătuitori ai poporului; aceasta, da!
După o oră şi jumătate – cât a durat audienţa – a plecat cu nădejdea în suflet, prin ajutorul Celui de Sus şi cu recomandarea lui Emil Bodnăraş, de a fi în legătură cu arhiereul Emilian Antal al Bucovinei şi preotul I. Vască, secretar general [la] Culte.
Bodnăraş l-a întrebat, la plecare, unde locuieşte, căci poate va fi nevoie să i se facă vreo comunicare.
Mitropolitul Nifon i-a dat adresa: Antim 2, loco.
Mitropolitul Nifon era bucuros şi cu faţa senină.
M-a rugat ca spovedania pe care mi-a făcut-o să n-o comunic nimănui.
I-am făgăduit.
Emil Bodnăraş i-a mai spus că vrea să întărească Biserica ortodoxă, făcând ca românii uniţi să nu mai depindă de Papa, aşa cum au făcut ucrainenii din Galiţia.
