Ea e femeia pe care a adorat-o Nicolae Ceauşescu. Şi la 85 de ani culege aplauze

 

Cunoscuta interpretă de muzică populară, Tita Bărbulescu, a fost una dintre marile slăbiciuni ale lui Nicolae Ceauşescu. Datorită frumuseţii şi a vocii speciale, Tita Bărbulescu i-a intrat rapid la suflet dictatorului, care nu concepea vreo petrecere fără ca ea să fie prezentă acolo, pentru a-i cânta melodiile preferate. Atât de captivat era Ceauşescu de farmecul […]

Cunoscuta interpretă de muzică populară, Tita Bărbulescu, a fost una dintre marile slăbiciuni ale lui Nicolae Ceauşescu.

Datorită frumuseţii şi a vocii speciale, Tita Bărbulescu i-a intrat rapid la suflet dictatorului, care nu concepea vreo petrecere fără ca ea să fie prezentă acolo, pentru a-i cânta melodiile preferate.

Atât de captivat era Ceauşescu de farmecul artistei încât îi memorase şi versurile. Tita Bărbulescu a fost născută în 1936, la Topoloveni, iar familia ei a fost una formată din oameni simpli. Este posibil ca „originea sănătoasă” a părinţilor ei să fi avut o oarecare pondere în simpatia lui Ceauşescu faţă de cântăreaţa de muzică populară.

Tita Bărbulescu a cunoscut muzica prin intermediul tatălui ei, vestitul lăutar al plaiurilor argeșene, Nicolae Bărbulescu. „După primul succes notabil, Tita Bărbulescu este propusă pentru Școala Populară de Artă din București, unde studiază canto, avându-i profesori pe Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu.

Revine în Argeș și se angajează la orchestra populară Doina Argeșului din Pitești, efectuând nenumărate și prețioase culegeri de folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș. Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra Doina Argeșului, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care menţionăm Sus’ la munte la Muscel, Lele, lelișoara mea, De-ai fi neichii drăguliță, Din Pitești pân’ la Trival, Argeșene, argeșene etc”, arată jurnaluldearges.ro.

Între anii 1960 şi 1962 a urmat mutarea la București, din postura de angajată a Teatrului Ion Vasilescu. Ulterior, ea a cântat la „Doina Olteniei” din Craiova și „Flacăra Prahovei” din Ploiești. De-a lungul carierei a colaborat cu mari cântăreți și dirijori ai timpului.

N-au lipsit numeroasele turnee în țară și în străinătate. Spre exemplu, în Bulgaria, Tita Bărbulescu a cântat alături de legendara cu Maria Tănase. De asemenea, ea a urcat pe aceeaşi scenă cu Maria Lătărețu, Ion Luican, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Alexandru Grozuță, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu şi Maria Ciobanu.

La Orchestra Radio – condusă de Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Radu Voinescu și Paraschiv Oprea – ea s-a ocupat de „cele mai valoroase imprimări” pe care le-a făcut de-a lungul activităţii.

„Fiind o mare culegătoare de folclor autentic, își îmbogățește repertoriul cu nenumărate perle ale folclorului argeșean fiind preluate și cântate de generații întregi. Amintim numai câteva din melodiile culese și lansate de artistă care dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Măi neicuță de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Măi neicuță Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuță din Călinești” etc.

Mai târziu a abordat și romanța și cântecul de petrecere. Dintre cele mai frumoase melodii de acest gen lansate de artistă se numără: „Trece timpul ca nebunu’”, „Intru-n crâșmă, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculiță de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești”, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftinește, Doamne, băutura”, „Bine e să fii patron” etc.

În activitatea sa artistică de peste 40 de ani, Tita Bărbulescu a interpretat peste 300 de cântece care au fost imprimate la Radio și Electrecord, și a participat în peste 500 de spectacole, recitaluri și festivaluri. Astfel a realizat peste 30 de discuri și casete audio pe care a adunat folclor din zona ei natală, romanțe și cântece de voie bună. Dintre cele mai apreciate se pot enumera câteva titluri ce conțin muzică populară: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Dacă nu e neică, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară” (cu Paraschiv Oprea la Electrecord). Un deosebit impact la public le-au avut romanțele și cântecele de petrecere: „Într-o crâșmă uiți de toate”, „Cântece de voie bună”, „Prieteni dragi”, „Azi e ziua ta”, „Ieftinește, Doamne băutura”, „Ce ne facem, dragi femei” (Eurostar), „Sus paharul” etc.

Ceauşescu îi cunoştea versurile pe de rost. Tita Bărbulescu, una dintre artistele preferate ale lui Ceauşescu, a participat la numeroase petreceri organizate de-a lungul timpului de dictatorul comunist. Preşedintele României din acea perioadă cunoştea pe de rost versurile cântecelor, iar dacă se întâmpla ca un artist să înlocuiască sau să încurce vreun cuvânt, tovarăşul lua imediat atitudine, urca pe scenă, lua microfonul şi cânta chiar el însuşi”, se arată pe jurnaluldearges.ro

sursa foto: tita.barbulescu