Evenimentul Istoric > Articole online > După moartea lui Ceaușescu își dă duhul și Muzeul Partidului Comunist Român
Articole online

După moartea lui Ceaușescu își dă duhul și Muzeul Partidului Comunist Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român, reînființat pe 5 februarie 1990, prin ordinul ministrului Culturii Andrei Pleșu, este continuatorul Muzeului de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială, înfiinţat în baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I.

Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor de atunci, l-a numit pe etnograful Alexandru Tzigara-Samurcaş director al muzeului.

Instituţia a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când a fost pusă piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Şosea.

Numele instituţiei a fost schimbat în Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională, Alexandru Tzigara-Samurcaş spunând despre vechiul nume că era ”inutil de complicat”. Mai târziu, a devenit Muzeul de Artă Naţională „Carol I”.

După nesfârşite întreruperi, lucrările noului muzeu s-au încheiat în 1941, clădirea luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Muzeul Partidului Comunist Român

În anii ’60, clădirii i s-a adăugat un corp central de birouri şi săli conexe, independente de elementele stilistice ale concepţiei lui Nicolae Ghica-Budeşti. Noua construcţie, amplasată în spatele clădirii, se singularizează printr-un mozaic de proporţii, realizat în spiritul epocii.

S-a numit din 1953, Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului Comunist Român.
Colecţiile au fost adunate o vreme în Palatul Ştirbey de pe Calea Victoriei, unde au alcătuit Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România, după care au fost mutate în depozitele Muzeului Satului. În 1978, s-a unit cu Muzeul Satului sub denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară.

La 5 februarie 1990, Andrei Pleşu l-a numit pe pictorul Horia Bernea director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Horia Bernea

Unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu, s-a născut la Bucureşti, la 14 septembrie 1938. Din 1990 şi până la moartea sa în 2000, Horia Bernea a fost director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, contribuind la redefinirea muzeografiei etnografice în România, potrivit www.eminescuipotesti.ro.

„Am fost pus şi poate că mi-a dat Dumnezeu acest dar, să fac un muzeu despre ceva vechi. A face un muzeu în sensul de a-l intui, a-l imagina, a-i da duh. Am pus în centrul muzeului nostru „icoana” ţăranului şi în titlul său cuvântul ţăran. Sunt dominat de credinţa puternică în valorile artei ţărăneşti, în valabilitatea ei şi de respectul pentru aceşti oameni care n-au ştiut să se apere.” („Câteva gânduri despre cantităţi, mentalitate şi încrucişare”, Horia Bernea, Mapa CRUCEA, Muzeul Ţăranului Român, 1993; www.muzeultaranuluiroman.ro)

După o serie de expoziţii temporare, abia în primăvara anului 1993, Muzeul a fost deschis cu o primă parte a expunerii permanente, pusă sub semnul generos al Crucii. A urmat deschiderea sălilor cu icoane în anul 1994, iar în 1996 inaugurarea etajului Muzeului, sub titlul semnificativ „Triumf”.

Registration

Aici iti poti reseta parola