Și afacerile iar i-au mers bine, căci, deși neștiutor de carte, Tudorache știa totuși cum să-și îngrijească prăvălia: a angajat un grămătic care să-i țină socotelile, iar apoi chiar un comisionar la Viena. În plus, se spune că era înzestrat cu o memorie uimitoare – știa pe de rost socotelile tuturor negustorilor care luau de […]
Acces restricționat. Dacă doriți să citiți acest articol, mergeți pe edituradecarte.ro și achiziționați ediția August 2024