Doctorul în drept la Viena și în medicină la Sorbona instruiește primele moașe din Moldova. Născut pe 2 ianuarie

 

S-a născut la 2 ianuarie 1816, în localitatea Muşcata, judeţul Vaslui. A urmat Gimnaziul Vasilian din Iaşi, după absolvirea căruia a primit o bursă pentru a studia la Viena.

Acolo s-a înscris atât la Facultatea de Drept (1834-1841), cât şi la cea de Medicină (1839-1841), iar în 1842 a obţinut diploma de doctor în drept.

Studiile medicale le-a continuat la Sorbona (1841-1846), obţinând în 1847 titlul de doctor în medicină.

Revenit în ţară, a fost medic şef al Spitalului Sf. Spiridon. A fost cel dintâi medic pediatru din Moldova, organizând, ca director al Institutului Gregorian din Iaşi (1852), nucleul asistenţei materno-infantile din Moldova şi prima creşă pentru copii abandonaţi.

Ca profesor al aceluiaşi institut, a instruit primele moaşe oficiale din Moldova, pentru care a scris în 1852 „Manualul de învăţătura moaşelor”.

În 1873, medicul şi botanistul Anastasie Fătu, membru titular şi vicepreşedinte al Societăţii Academice Române, a fost profesor de botanică şi zoologie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi. Alături de Nicolae Negură, a avut o contribuţie esenţială la înfiinţarea şi organizarea Facultăţii de Medicină din Iaşi, în 1879.

Îi revine meritul de a fi creat şi prima secţie de pediatrie din Moldova. În 1869 a fost numit profesor de medicină la Seminarul de la Socola.

Anastasie Fătu a fost unul dintre primii cercetători români care s-au aplecat asupra studierii rolului curativ al apelor minerale, scriind în 1851 lucrarea „Descrierea şi întrebuinţarea apei simple şi a apelor minerale din Moldova”.

În afară de medicină s-a ocupat şi de botanică, sprijinind cercetarea floristică în Moldova şi tipărind în limba română primul manual de botanică pentru universităţi.

În 1856 a înfiinţat, pe cheltuială proprie, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară, care acum îi poartă numele.

În 1872 a donat Societăţii Academice Române 10.000 de lei pentru instituirea unui fond care să-i poarte numele, destinat întocmirii hărţii ştiinţifice a României.

A fost deputat în Divanul ad-hoc al Moldovei, deputat şi preşedinte al Camerei Deputaţilor (1868); preşedinte al Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi şi membru al Societăţii de Ştiinţe Naturale din Frankfurt-am-Main (1881).

Membru titular al Societăţii Academice Române (11 sept. 1871), vicepreşedinte al acesteia (18 aug. 1872-18 sept. 1876) şi preşedinte al Secţiunii Ştiinţifice (1872-1874), a murit la 3 martie 1886, la Iaşi.

 

Sursa: Agerpres