Şantierul Ilsu este o piesă centrală în cadrul Proiectului Anatoliei de Sud-Est (GAP), un plan de amenajare teritorială care vizează stimularea economiei acestei regiuni, mult timp neglijată de Ankara, bazată pe energie şi irigaţii.
Hasankeyf este una dintre cele mai vechi aşezări locuite continuu de pe Pământ, datând de acum 12.000 de ani şi care deţine sute de biserici şi morminte, numeroase vestigii din epocile romană, bizantină, pre-otomană și otomană, dar și mii de grote, unele dintre ele locuite până în anii 1970.
Calci pe istorie
Asirieni, romani, selgiucizi au trecut pe aceste teritorii, lăsând moştenire un patrimoniu excepţional, într-un sit care atrage turişti pentru miile de peşteri încă locuite până în anii 1970. ”Este atâta istorie aici! La fiecare lovitură de târnăcop întâlnim o civilizaţie diferită”, spune Ridvan. ”A distruge Hasankeyf, înseamnă să comiţi o mare crimă”.
Guvernul turc respinge aceste critici şi susţine că tot ceea ce face este pentru a salva monumentele sitului, între care multe au fost mutate prin intermediul unor operaţiuni impresionante.
Aceste mutări grandioase au transformat oraşul într-un şantier.
Monumente mutate
Doar opt monumente istorice – inclusiv un turn din ceea ce se spunea a fi cea mai veche universitate din lume, jumătate dintr-o veche poartă romană către oraş şi hamamul pentru femei care datează în jurul anului 1400 – au fost salvate de la Hasankeyf.
Piesele au fost mutate la 3 km depărtare şi acum stau pe o câmpie vastă.
În mai 2017, un mormânt de secol XV, a fost mutat pentru a face loc barajului.
Este și cazul Mausoleului lui Zeynel Bey, datând din secolul al XV-lea sau al Hamamului Artuklu, construit acum peste 650 de ani.
Monumentul Zeynel Bey, de 1.100 de tone, a fost ridicat pe o platformă cu roţi.
Autoritățile au creat un parc arheologic la malul viitorului lac artificial, sperând să îl transforme în atracție turistică majoră.
Promisiuni
Inaugurând şantierul Ilisu în 2006, preşedintele Erdogan, pe atunci prim-ministru, a pomis că acest baraj, menit să devină al doilea cel mai mare din ţară, va aduce ”cel mai mare beneficiu” locuitorilor. În cadrul acestui proiect, ”un nou Hasankeyf” este pe cale de a fi construit de cealaltă parte a fluviului, cu apartamente spaţioase şi un spital ultramodern.
Includerea oraşului Hasankeyf în zona specială de conservare în 1981 a venit însoţită de interzicerea de construcţii care au ţinut departe investitorii şi a determinat ca mulţi locuitori să părăsească aşezarea.
Lucrările de construcţie a barajului şi a hidrocentralei sale au început în 2006 iar Hasankeyf va fi disctrus curând, în ciuda opoziţiei rezidenţilor şi organizaţiilor de mediu care vor să-l salveze.
Evacuare
Guvernul turc le-a dat termen locuitorilor ca până la 8 octombrie să evacueze zona.
O încercare de a contesta proiectul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe motiv că ar dăuna patrimoniului cultural al ţării, nu a avut succes.
Guvernul a construit un „nou Hasankeyf” pentru 700 de gospodării, la trei kilometri de istoricul oraş pentru a-i reloca pe locuitori înainte de 8 octombrie.
Prima dată conceput în anii ’50, proiectul barajului a fost mult timp controversat. După finalizare, va fi cel de-al patrulea cel mai mare baraj din Turcia. Se anticipează să genereze 4.200 de GW de electricitate anual, dar cu un cost uriaş.
Proiectul prevede inundarea a 199 de aşezări din zonă, sute de peşteri făcute de om şi sute de situri istorice şi religioase. Militanţii au avertizat că 80.000 de persoane vor fi strămutate.
Ei au avertizat şi cu privire la deteriorarea teribilă a mediului înconjurător, precizând că biodiversitatea va avea de suferit şi că numeroase specii vulnerabile şi pe cale de dispariţie sunt ameninţate de construcţia barajului.
Hasankeyf a făcut parte din culturi diferite de-a lungul istoriei, inclusiv din vechea Mesopotamie, Bizanţ, imperiile arab şi otoman.
