Diplomatul român Henry Helfant, un erou necunoscut al războiului civil din Spania

 

Este binecunoscută figura lui Raoul Wallenberg, diplomatul suedez care a salvat zeci de mii de evrei în Ungaria în timpul Holocaustului, prin eliberarea de pașapoarte de protecție și adăpostirea în clădiri desemnate teritoriu suedez dar foarte puțini știu că azilul diplomatic a mai fost folosit înainte pentru salvarea a zeci de mii de spanioli, în timpul războiului civil din Spania (17 iulie 1936 - 1 aprilie 1939).

Un rol important în acest episod l-au jucat doi diplomați români de la Legația României din Madrid: Constantin Zănescu, însărcinat cu afaceri, și Henry Helfant, atașat comercial, arată Arhivele Diplomatice ale Ministerului român al Afacerilor Externe, într-o postare în pagina lor de Facebook.

Henry Helfant, născut la 10 ianuarie 1892 în comuna Leorda, județul Botoșani, a fost un diplomat român care a contribuit în mod decisiv la salvarea a mii de spanioli în timpul războiului civil din Spania, perioadă în care îndeplinea funcția de atașat comercial în cadrul Legației României la Madrid.

De origine sefardă

Provenind dintr-o familie de origine evreiască (sefardă), Henry Helfant a urmat cursurile școlare primare, gimnaziale și liceale la Dorohoi, Botoșani și București, în funcție de detașările succesive ale părinților săi Iancu, șef de gară, și Sofia, funcționară CFR. A urmat apoi cursurile universitare obținând licența în Științe Comerciale la Universitatea din Anvers, Belgia.

Pe lângă activitățile comerciale mai ales cu Spania și țările din America Latină, a profesat și jurnalismul, devenind un publicist destul de cunoscut. A devenit francmason în 26 noiembrie 1929, când a fost inițiat ca membru în Loja Înfrățirea, a Marelui Orient al României.

Ataşat comercial al României la Madrid

Experiența profesională, cunoașterea limbii spaniole și legăturile cu lumea ibero-latino-americană l-au determinat pe Prințul Anton Bibescu, trimisul extraordinar și ministrul plenipotențiar român în Spania, să îl recomande pe Henry Helfant pentru numirea ca atașat comercial al României la Madrid.

La 1 aprilie 1930 Henry Helfant a fost numit de către Ministerul Industriei și Comerțului în funcția de atașat comercial al României pentru Spania, America de Sud și Centrală, în cadrul Legației Regale a României de la Madrid.

În această calitate, Henry Helfant a desfășurat atât activitățile obișnuite ale unui atașat comercial, promovând produsele românești în străinătate ori facilitând importurile necesare economiei naționale ori Armatei Române, dar a îndeplinit și funcția de atașat de presă, publicând numeroase articole de presă și cărți despre România.

Război civil

La izbucnirea războiului civil spaniol, în toată Spania au izbucnit o serie de violențe și execuții sumare, extrajudiciare, îndreptate împotriva adversarilor politici, atât în teritoriul controlat de guvernul legal, republican, cât și în zonele ocupate de rebelii naționaliști conduși de generalul Francisco Franco.

La Madrid, această situație a determinat ca zeci de mii de oameni să ceară protecția misiunilor diplomatice și consulatelor străine.

Astfel, circa 12.000 de persoane s-au refugiat în sediile misiunilor diplomatice străine ori în clădiri închiriate ulterior și puse sub protecția extrateritorialității oferite de corpul diplomatic străin.

Comitetul de acțiune al Corpului Diplomatic acreditat la Madrid a fost condus de ambasadorul chilian, iar atașatul comerical român a servit drept secretar.

Misiunile diplomatice au depus eforturi pentru prevenirea violențelor, pentru salvarea din închisoare a numeroase persoane și au organizat evacuarea în străinătate a altor mii de oameni, preponderent femei, copii și vârstnici.

Documente de călătorie

Constantin Zănescu, însărcinat cu afaceri, și Henry Helfant, atașat comercial la Legația României la Madrid au acordat mii de documente de călătorie pentru cei care puteau fi evacuați din cauza opoziției autorităților republicane, circa 700 de spanioli care nu puteau fi evacuați au fost găzduiți în localurile misiunii timp de aproape trei ani, pe tot parcursul războiului civil spaniol.

Deși Guvernul român a susținut inițial principiul neintervenției străine în conflictul civil și a menținut relațiile diplomatice cu Republica Spaniolă până la sfârșitul conflictului, din 1938 România a întreținut relații și cu guvernul naționalist de la Burgos, acesta având o poziție binevoitoare având în vedere implicarea extraordinară a diplomaților români în evacuarea și protecția refugiaților de la Madrid, în marea lor majoritate simpatizanți ai naționaliștilor.

Deși acțiunea umanitară a misiunilor străine din Madrid a fost criticată de publiciștii de stânga, care au arătat că azilul diplomatic a fost acordat preponderent persoanelor din păturile sociale înstărite, simpatizante ale naționaliștilor, în perioada de sfârșit a războiului civil și imediat după aceasta, diplomații străini din Spania au acordat totuși protecție diplomatică și simpatizanților stângii, dar într-un număr mult mai redus întrucât aceștia au putut să se salveze în exil atunci când devenise evident că republicanii vor pierde războiul.

Şi după încheierea războiului civil

Legația României a acordat documente de călătorie celor persecutați și după încheierea războiului civil spaniol (republicani de această dată), iar în 1942 Henry Helfant a intervenit personal pentru grațierea fostului guvernator civil republican al Madridului din 1937, Miguel Villalta Gisbert, arătând că azilul diplomatic și evacuările nu ar fi fost posibile fără sprijinul acestuia.

Din păcate, fostul judecător și politician republican a fost executat în închisoare de autoritățile franchiste.

Pe fondul măsurilor legislative anti-evreiești adoptate și în România începând cu anul 1938, Henry Helfant va fi eliberat din funcția de atașat comercial la Madrid la 1 august 1940, deși activitatea sa era apreciată de superiorii săi din Ministerul Industriei și Comerțului și Ministerul Afacerilor Străine de la București.

Dat afară în baza legilor antisemite

Instaurarea dictaturii antonesciano-legionare din septembrie 1940 l-a determinat pe Henry Helfant să nu mai revină în România, fiind de altfel dat afară din serviciu în baza legilor antisemite.

În timpul războiului mondial s-a stabilit la Santiago de Chile iar după încheierea păcii revine în Spania încercând să își recupereze unele economii depuse la Madrid și blocate în timpul conflictului civil dar devalorizarea pesetei spaniole l-a lăsat practic fără nimic.

Autoritățile franchiste l-au urmărit, fiind considerat suspect de regim, fiind bănuit că solicitase bani celor protejați și, mai ales, că îi sprijinise și pe republicani. Ulterior, H. Helfant s-a stabilit în Republica Dominicană, desfășurând activități comerciale pentru autoritățile dominicane.

Cartea

De altfel, în 1947 Henry Helfant va publica o carte în care descrie de fapt activitățile de azil diplomatic de la Madrid din 1936-1939, dar o dedică dictatorului Rafael Trujillo (1891-1961), cel care a condus Republica Dominicană din februarie 1930 până la asasinarea sa în mai 1961.

Arhivele din România și Spania nu oferă alte date despre Henry Helfant după 1948 dar cercetările pot fi continuate în viitor în arhivele din Republica Dominicană.

În #ArhiveleDiplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe dar și în Arhiva Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) se regăsesc documente valoroase inedite privind activitatea diplomatului român.

Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe publică, în pagina de Facebook, câteva’ fotografii realizate de jurnalistul americano-maghiar Robert Capa (născut Endre Ernő Friedmann; 22 octombrie 1913- 25 mai 1954) în timpul războiului civil spaniol.

Parteneri