Dimensiunile otrăvirii cu plumb în Evul Mediu

 

Mai bine sărac la țară decât bogat la oraș? Sau bogat la țară și sărac la oraș? În Evul Mediu, viața la țară avea avantaje nebănuite la acea vreme.

Un motiv pentru care viața la oraș era nocivă a fost folosirea în exces a tacâmurilor otrăvitoare.

Conform geschichte.de, o echipă germano-daneză de cercetători a găsit în osemintele persoanelor care au trăit la oraș urme de otrăvire cu plumb.

Folosirea tacâmurilor din plumb a dăunat grav sănătății oamenilor din Evul Mediu, fără ca ei să fi realizat cauza decesurilor premature.

Tacâmuri din plumb își permiteau însă doar bogații care locuiau la oraș.

O altă cauză a otrăvirii cu plumb provine din folosirea metalului greu la realizarea acoperișurilor caselor. Apa de ploaie care se scurgea de pe acoperiș era colectată și folosită ulterior de oameni, devenind o altă sursă de otrăvire.

Echipa de cercetători condusă de Kaare Lund Rasmussen de la Universitea daneză Sonderborg a analizat peste 200 de schelete din șase cimitire medievale din Danemarca și nordul Germaniei, provenite atât din zone rurale, cât și urbane.

Osemenintele din zonele rurale nu prezentau aproape deloc urme de plumb, în timp ce cele urbane erau puternic otrăvite.

Descoperirea plumbului în Antichitate a transformat treptat metalul greu într-unul nelipsit de pe mesele bogaților din Evul Mediu.  Paharele, farfuriile, tacâmurile și țevile erau toate din plumb.

Cantitatea de plumb din corp s-a acumulat treptat și a cauzat otrăvirea și automat apariția unor probleme de sănătate.

Printre altele, unele simptome dovedite de-a lungul timpul au fost impotența la bărbați și retardul mintal la copii.