În anul 1278, Hunedoara era considerată, alături de Deva, Haţeg şi Sântămăria-Orlea, printre cele mai importante aşezări din arhidiaconatul de Hunedoara.
În acea vreme, comitatul Hunedoarei era o unitate administrativă cuprinsă în Voievodatul Transilvaniei, parte a Regatului Ungariei. Aşadar, documentele plasează Hunedoara printre cele mai vechi localităţi din Transilvania.
La 18 octombrie 1409, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a dăruit domeniul Hunedoarei cneazului Voicu, fiul lui Serb, şi familiei sale, drept recunoaştere a meritelor militare.
În vremea lui Iancu de Hunedoara, cetatea de piatră aferentă domeniului a fost transformată într-un superb castel alcătuit dintr-o serie de construcţii civile şi militare realizate în stil gotic târziu.
A fost prevăzut cu săli de recepţie (Sala Dietei, Sala Cavalerilor), cu o capelă şi cu încăperi de locuit, cu un turn de apărare (numit „Nu te teme”).
Aripa construită mai târziu de Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, sub influenţa Renaşterii, avea logia pictată cu imagini din viaţa nobiliară. Ulterior, castelul a fost supus unor noi transformări, între anii 1618-1623, atribuite, în special, principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen.
Privilegiile de la Matei Corvin
În timpul Corvinilor, Hunedoara a devenit târg (opidum) al fierului, un metal cu valoare de monedă. Avantajul economic din această epocă al Hunedoarei s-a menţinut şi în secolele următoare.
Locuitorii săi au beneficiat de privilegii încă din vremea regelui Matei Corvin, care în 1480 i-a scutit de plata oricăror dări, scutiri care s-au păstrat şi în secolele următoare.
Oraşul a cunoscut o intensă dezvoltare ca centru siderurgic începând din secolul al XVII-lea, prin exploatarea minereului de fier din Munţii Poiana Ruscă (Ghelari şi Teliucu Inferior), precum şi a cărbunelui din Valea Jiului.
Aici au fost construite, în timp, oţelării şi laminoare de diferite dimensiuni şi profile, mari uzine cocsochimice şi de aglomerare a minereurilor, fabrici de materiale de construcţii, o întreprindere de construcţii şi reparaţii siderurgice ş.a.
Obiective turistice
Dintre obiectivele de interes cultural şi turistic amintim: Castelul Corvinilor (sau al Huniazilor), cel mai important monument de arhitectură gotică laică din Transilvania, supus unor ample lucrări de restaurare în anii 1965-1970 şi 1993-1995; Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (1458, cu transformări din 1634; picturi murale interioare din 1654); Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (sec. al XIX-lea); Biserica cu hramul „Schimbarea la Faţă” (sec. al XVIII-lea); Centrul vechi al Hunedoarei (cuprinde un ansamblu arhitectonic realizat în perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi primele decenii ale secolului XX); fortificaţia de pământ de pe Dealul Sânpetru; Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie (înfiinţat în 2014); Muzeul Casa Breslelor (înfiinţată în 2016); Biserica Reformată (ctitorită în 1644 de Peter Bethlen, nepot al principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen); Turnul-clopotniţă (amplasat deasupra intrării situate pe latura de vest, de factură barocă); Grădina zoologică din Hunedoara (29.000 metri pătraţi); Lacul de agrement de la Cinciş.
