Acesta a susținut, totodată, că nimeni nu a știut ce urma să se întâmple la Târgoviște.
Potrivit acestuia, nici el, nici procurorul nu au știut nimic despre ce avea să se petreacă la Târgoviște, el neavând nicio delegație în acest sens.
Nu știa nici procurorul
„Cât privește soții Ceaușescu, n-am avut niciun fel de delegație. Iar când am ajuns la Târgoviște, nu exista niciun fel de dosar. N-am știut, cum n-a știut nici procurorul. N-am știut nici eu, nici completul de judecată. Ne-a dus domnul general Stănculescu, ne-a condus până acolo și am intrat înăuntru în sală. N-am aflat niciunul dintre noi decât la Târgoviște”.
Avocatul Lucescu susține că la Târgoviște nu a fost, de fapt, un proces, ci o execuție politică, pe care el a regretat-o.
„N-a fost un proces, a fost o execuție politică. O execuție politică pe care am regretat-o, dar n-aveam ce face. Atunci am încropit un dosar. Cert este că Gelu Voican, profesorul Măgureanu mai puțin, și Stănculescu, Stănculescu în timp ce noi făceam… aranja locul execuției și ne-am dat seama despre ce este vorba. A venit și a spus că e ordin…”
Nu exista dosar
„Gelu Voican a omis să ne arate hârtia, decizia de CFSN sau ce era pe atunci semnată de Ion Iliescu. Dacă ne-ar fi spus adevărul, pe hârtie scria următorul lucru: ”a fi judecați în raport de normele penale în vigoare”. Vă rog să mă credeți că n-aveam niciun fel de competență, în afară de faptul că nu eram ales. Nu era dosar, nu era făcut niciun act”, a mai declarant avocatul familiei Ceaușescu.
„N-aș vrea să mă repet, dar în afară de crimă politică nu pot să o judec. La pronunțarea soluției n-am putut să asist. Am plecat. Și am plecat cu riscul de a încălca ordinul generalului Stănculescu care stabilise cu căpitanul Boieru că cine iese și nu se supune să fie împușcat direct”, a dezvăluit acesta.
Cum ar fi văzut el condamnarea
Avocatul vedea lucrurile în mod diferit. În opinia lui, Ceaușescu nu ar fi trebuit condamnat la moarte, ci pus să trăiască și el în condițiile în care le crease el pentru populația obișnuită.
„Am spus că s-au făcut multe erori în condamnările la moarte, că vom regreta și ar fi bine să-l condamnăm să trăiască în condițiile pe care ni le-a creat el. În momentul ăla, Gelu Voican i-a făcut semn lui Popa Gică să termin, s-a uitat și Stănculescu, Popa Gică mi-a spus ”vă rog să sintetizați, să terminați mai repede”, mi-am dat seama că era un proces contra cronometru”, a spus Lucescu.
Despre România comunistă
În opinia avocatului, în România anilor comunismului ar fi fost o situație excepțională, dacă dreptul la egoul omului ar fi fost respectat.
”Dacă se dădea puțin mai multă lumină, dacă se găseau alimente mai multe, mai multă căldură și medicamente pentru bolnavi, dar cel mai greu a fost de suportat lipsa de toleranță în a cunoaște și ce se întâmplă în alte țări, în Vest, în America, oriunde. Or lucrul acesta te făcea să fabulezi niște perfecțiuni la care nu puteai să ajungi”, a spus Constantin Lucescu.
Fenomenul frontierist
El a pomenit inclusiv fenomenul frontierist din anii comunismului, când sute de mii de oameni, între 1948 și 1989, și-au încercat norocul la granițe, în speranța că vor ajunge să trăiască în libertate, într-o țară occidental.
Avocatul pomenește inclusiv crimele care s-au comis la granițele României în anii comunismului, și care au vizat cetățeni români a căror unică vină era aceea de a visa să fie liberi.
„Să vă dau un exemplu, domnule Tucă, la un moment dat podul de la Severin este oprit din activitate și curățate toate prostiile alea de la căderea Dunării de merge mai departe și pentru producerea energiei electrice. 80 de morți au fost găsiți care erau nemâncați încă de pește. Că încercau să fugă, cum încercau să fugă, să se salveze, luau câte o butelie de oxigen, o țineau în brațe și nu reușeau. Poate unii dintre ei erau împușcați”.
