Dezastrul din largul Newfoundland. Ce s-a întâmplat pe 27 septembrie 1854
Arctic era o navă de lux, construită în 1850 pentru a transporta pasageri peste Oceanul Atlantic. Avea un corp de navă din lemn și putea atinge viteze de până la 13 noduri, o cifră impresionantă la acel moment din istorie. La 20 septembrie, Arctic a părăsit Liverpool, Anglia, cu destinația America de Nord. Șapte zile mai târziu, chiar în largul coastei Newfoundland, a intrat într-o ceață densă. Din nefericire, căpitanul navei, James Luce, nu a luat măsurile de siguranță obișnuite pentru a face față ceții – nu a încetinit viteza navei Arctic și nu a adăugat oameni de pază suplimentari.
La ora 12:15, Arctic s-a izbit de vaporul Vesta, o navă cu cocă de fier pilotată de căpitanul Alphonse Puchesne. Întrucât Arctic a fost cel care a lovit Vesta, echipajul de pe Arctic și-a îndreptat inițial energia pentru a ajuta Vesta. Aceștia nu și-au dat seama că, de fapt, coca de fier a vasului Vesta a provocat mult mai multe daune Arcticului decât invers.
În curând, Arctic a eliberat bărci de salvare, dar multe dintre ele s-au răsturnat în apele agitate. În timp ce echipajul de pe Arctic a descoperit că nava lor era grav avariată, căpitanul Luce a decis să încerce să aducă nava pe plajă. Făcând acest lucru, a trecut peste mai multe bărci de salvare, ceea ce a făcut ca și mai mulți oameni să se înece. Arctic era prea departe de țărm pentru ca încercarea să aibă succes, iar acțiunea nu a făcut decât să crească rata de inundare în interiorul navei.
A urmat panica generală. Membrii disperați ai echipajului Arctic au luat bărcile de salvare de la femeile și copiii care încercau să scape. Când unul dintre ofițerii de rang înalt ai navei a încercat să oprească acest lucru, echipajul l-a ucis. Ultimele 70 de persoane rămase la bord s-au înghesuit pe o plută improvizată în timp ce Arctic se scufunda. Se pare că doar un singur membru al acestui grup a supraviețuit.
