Evenimentul Istoric > Articole online > Detaliile unei vizite de lucru a lui Ceauşescu. Salutul unui pompier, studiu de caz
Articole online

Detaliile unei vizite de lucru a lui Ceauşescu. Salutul unui pompier, studiu de caz

În 1983, Nicolae Ceauşescu ajungea la Gherla, într-o vizită de lucru, despre care, aşa cum vom afla de la pompierul Marian Mărginean, fusese pregătită minuţios cu 3 săptămâni înainte.

Acelaşi pompier a dezvăluit într-un interviu din 2018 că după acea vizită, greii judeţului l-au rugat să le arate cum l-a salutat pe Geniul Carpaţilor. Cam atât de exagerată era grija secretarilor de partid pentru detaliile legate de vizita de lucru de la Gherla.

Pompierul a rememorat acel moment de parcă a fost ieri. Era după-amiaza zilei de 14 septembrie 1983. Agitaţie în oraş. Cuplul prezidențial efectua o vizită de lucru în județul Cluj. După un popas la Dej, elicopterul i-a lăsat pe soţii Ceauşescu pe stadionul din Gherla. Devenise ceva obişnuit ca elicopterul prezidenţial să aterizeze pe stadioanele oraşelor unde se deplasa Ceauşescu.

După ce au ieşit de pe gazon, Nicolae şi Elena Ceauşescu au urcat în celebrul ARO şi au traversat orașul pe șoseaua principala, până pe strada Clujului. Era o vizită cu mare însemnătate.

În prim-plan apărea C.P.L. – Combinatul de Prelucrare a Lemnului. Ceauşescu inspecta noua fabrică de chibrituri, realizată cu tehnologia tovarăşilor din China. Marian Mărginean era șeful formației de pompieri a combinatului, astfel că i s-a dat o misiune de maximă importanţă

Trebuia să joace rolul de comandant al gărzii de onoare. El avea să-i întâmpine pe dictatori. „Cei care s-au ocupat de organizare au avut în vedere mai multe persoane, dar în cele din urmă, am fost ales eu să comand garda de onoare”, a rememorat pompierul pentru gherlainfo.ro.

Pregătirile au început cu trei săptămâni înainte de vizită. Doi ofițeri de la unitatea militară din Dej au fost trimiși special pentru pregătirea pompierului. „În fiecare zi am făcut instructii cu ei și cu garda de onoare, formată din membri ai gărzilor patriotice și din formațiile de P.T.A.P. – pregătirea tineretului pentru apărarea patriei.

Pregătirile s-au făcut pe platforma combinatului, unde s-a amenajat platoul unde garda trebuia să îi prezinte onorul lui Ceaușescu. S-au făcut pregătiri în fabrică, la secții, s-a stabilit la milimetru traseul oaspeților, un traseu liber, ferit, unde să nu ajungă cumva noxele din procesul de fabricație.

Cu ofițeri de la cabinetul I – Nicolae Ceaușescu și cabinetul II – Elena Ceaușescu, am stabilit punctele unde se oprea garda din defilare, unde se oprea mașina prezidențială, s-a stabilit totul în cele mai mici detalii, inclusiv câți pași face fiecare.

În mod normal, la defilarea militară, talpa piciorului se ține perfect orizontal și se bate de pământ zgomotos. Eu urma să merg în spatele președintelui și mi s-a atras atenția să nu cumva să bat piciorul de pământ. Nu trebuia să fac niciun zgomot, trebuia să ridic picioarele la defilare la un nivel normal, dar contactul cu solul să fie cât se poate de fin.

Cel mai greu a fost cu scoaterea mănușilor. Trebuia să port mănuși albe, supraelastice. Am fost atenționat să nu cumva să întind mâna către Ceaușescu dacă nu întinde el primul. Dacă arăta intenția de a da mâna, trebuia să îmi scot instantaneu mănușa de pe mână. Am rupt vreo cinci perechi de manuși până am învățat cum să fac rapid mișcarea, dar tot nu mi-a fost de folos.

În ziua vizitei eram îmbrăcați militari, cu armele la piept. După sosirea lui Ceaușescu și prezentarea onorului, acesta mi-a întins mâna. În secunda doi am tras de mănușa de pe mâna dreapta, care s-a rupt, dar am strâns-o rapid în mâna stânga și am dat mâna cu el. Ceaușescu era un om de statură mică, față de mine, care am peste 1.80 m.

Dar era vioi și foarte ager. Mi-a ținut mâna câteva secunde și a mișcat-o tâmplărește, înainte și înapoi, cum tai cu firezul. Apoi s-a îndreptat spre conducerea unității, locul unde era directorul, primul secretar și alte persoane importante ale vremii.

 

I-am condus până la oficialități, ei au intrat în fabrică, iar noi a trebuit să schimbăm repede poziția gărzii pentru momentul ieșirii. La plecare, am dat din nou mâna. Ceaușescu a zâmbit, iar Elena a făcut cu mâna, după care au urcat în ARO și au plecat.

Emoțiile însă nu s-au terminat odată cu încheierea vizitei. A urmat partea a doua a verificărilor din partea celor responsabili. Am fost întrebat cum s-a desfășurat vizita în amănunt, dacă am sesizat ceva deosebit sau în neregulă.

Un personaj de la cabinetul I mi-a spus să-l strâng de mâna exact cum l-am strâns pe Ceaușescu, să vadă dacă nu cumva a fost prea tare, sau prea moale. Dar în final toată lumea a fost mulțumită, iar au am răsuflat ușurat că mi-am îndeplinit misiunea.

S-a interzis categoric să se facă fotografii, au putut face doar reporterii de la ziarele centrale și de partid. Seara, la Telejurnalul de la televiziune de la ora 20, s-au dat câteva imagini din vizita de la Gherla. Au văzut și foști colegi de armata, care m-au recunoscut în imaginile de la TV”, a dezvăluit Marian Mărginean.

Marian Mărginean este încă la datorie în momentul realizării interviului, cu toate că ieșise la pensie. A intrat în cadrul formației civile de pompieri a combinatului în 1973, iar în 1983 a devenit șeful serviciului. Conducerea unității i-a cerut să continue munca şi după pensionare, conform gherlainfo.ro.

explicaţie foto: 14 septembrie 1983, Nicolae și Elena Ceaușescu la Gherla, la combinatul de prelucrare a lemnului, întâmpinați de directorul Dan Rusu

Registration

Aici iti poti reseta parola