Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Declarația de unitate a lui Nicolae Ceaușescu privind rezolvarea conflictului arabo-israelian după Războiul de Șase Zile  
Articole online

Declarația de unitate a lui Nicolae Ceaușescu privind rezolvarea conflictului arabo-israelian după Războiul de Șase Zile  

Ceausescu

Declarația de unitate a lui Nicolae Ceaușescu privind rezolvarea conflictului arabo-israelian după Războiul de Șase Zile  

În cadrul ședinței Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 12 iunie 1967, Nicolae Ceaușescu a discutat despre chestiunea problematică din Orientul Mijlociu, în special conflictul arabo-israelian, care a avut loc după Războiul de Șase Zile. Ceaușescu a afirmat că situația din regiune este periculoasă și că există riscul ca ostilitățile să reînceapă, deoarece susținerea unui grup împotriva celuilalt contravine principiilor socialiste.

Liderul român a mai afirmat că SUA, Marea Britanie și Franța sunt interesate să mențină conflictul aprins pentru a-și controla rezervele de petrol din zonă. Ceaușescu a subliniat că trebuie să fie încurajată cooperarea între Israel și statele arabe și că teritoriile ocupate de Israel ar trebui să fie abandonate, deoarece menținerea lor sub ocupație va agrava situația.

[…]

Nicolae Ceaușescu: „Am convocat această întâlnire cu scopul de a discuta din nou în detaliu despre situația din Orientul Mijlociu, pentru a vedea ce ar trebui să facem în continuare.

Ieri am mai avut o ședință a Prezidiului și am ajuns la concluzia că ar trebui să întreprindem ceva mai concret. Să nu ne mulțumim doar cu declarația pe care am publicat-o, ci să răspundem la situația care [a fost creată] în această parte a lumii, deoarece susținerea unuia sau altuia, sau întoarcerea unei părți împotriva celeilalte nu corespunde principiilor noastre socialiste în general în ceea ce privește relațiile dintre popoare, deoarece nu se ajunge la socialism alimentând conflictele dintre popoare.

În Orientul Mijlociu, americanii, britanicii și chiar francezii sunt interesați să [mențină] o dispută permanentă între popoarele din Orientul Apropiat, pentru că astfel pot păstra sub controlul lor rezervele de petrol extrem de bogate din această parte a lumii.

Credem că, chiar și acum, când s-a ajuns la o încetare a focului, există încă pericolul ca [războiul] să izbucnească, mai ales că elementele naționaliste arabe continuă [să provoace agitație]. Ele vor fi, fără îndoială, încurajate să facă acest lucru și mai mult de Declarația de la Moscova și de faptul că URSS și unele state socialiste au rupt legăturile cu Israelul, ceea ce creează iluzia că [elementele naționaliste arabe] vor primi ajutor. În mod clar, vor primi un ajutor sub formă de arme și nu este exclus ca ei să folosească acest [sprijin] pentru a-și regrupa forțele și a încerca să reia ostilitățile. Deci, din acest punct de vedere, nu se poate spune că toate pericolele au trecut și că lucrurile s-au calmat.”

Ceaușescu dorea ca Israelul să „ducă o politică înțeleaptă de cooperare cu arabii”

„De aceea, cred că ar trebui să profităm de acest moment [în timp] pentru a avertiza Israelul că trebuie să părăsească teritoriile ocupate, deoarece menținerea acestor teritorii sub ocupație va alimenta situația actuală. Israelul va trebui să dea dovadă de înțelegere [în această privință], pentru că nu își poate asigura existența ca stat independent printr-o politică ostilă față de celelalte state arabe, față de arabi în general, și [trebuie să înțeleagă] că în această situație se află într-o permanentă stare de pericol. Israelul este un stat care, chiar dacă ar dori să continue să lupte, nu va putea în cele din urmă să facă față la 100 de milioane de arabi. Este în interesul său să aibă o politică înțeleaptă de cooperare cu arabii. Trebuie să le spunem [israelienilor] că suntem îngrijorați de starea de lucruri și să le cerem să înțeleagă și să nu mai meargă pe această cale [pe care s-au angajat].

În opinia mea, acesta este modul în care trebuie să abordăm această problemă și cu SUA, Marea Britanie și Franța și să le explicăm clar și altora modul în care vedem noi lucrurile.

Acesta este primul [lucru pe care ar trebui să îl facem]; în al doilea rând, Ministerul Afacerilor Externe trebuie să îi convoace și pe ambasadorii țărilor arabe și să le ofere mai multe detalii despre poziția noastră cu privire la sprijinul nostru pentru lupta lor pentru eliberare și unitate națională, dar trebuie să le explicăm că acest lucru nu poate fi realizat prin lupta împotriva unui alt popor, indiferent de cauzele care au dus la această [situație], că [Israelul] este o realitate și că nu își pot atinge obiectivele luptând împotriva altora, ci doar prin unitate, printr-o luptă comună împotriva imperialismului. Din acest motiv, ei trebuie să înțeleagă că acest conflict arabo-israelian poate fi rezolvat prin negocieri.

Trebuie să luăm măsuri în această direcție, deoarece dacă de-a lungul anilor, popoarele socialiste, partidele comuniste din aceste țări, Uniunea Sovietică, ar fi sfătuit corect arabii, dacă le-ar fi spus că poziția pe care o adoptaseră nu era [favorabilă] la nimic bun, [arabii] ar fi fost în măsură să înțeleagă că acțiunile lor nu erau înțelepte, că [acțiunile lor] nu erau [favorabile] nici unității, nici eliberării lor de sub dominația imperialistă. [Arabii] nu au făcut acest lucru, dimpotrivă, au fost încurajați să urmeze aceste politici, nu li s-a spus că ceea ce făceau nu era bun, ci li s-a dat speranță, [prin] declarații că vor fi sprijiniți în lupta lor. Ulbricht a declarat deschis acest lucru. Este de înțeles că el ar face acest lucru, dar nu înțeleg de ce alții fac acest lucru. Ei spun că acționează astfel pentru a câștiga prietenia arabilor. Prietenia arabilor nu poate fi câștigată prin susținerea unei politici care nu este în interesul arabilor. Acum nu este ușor, dar [arabilor] trebuie să li se spună deschis care este situația.

Trebuie să pornim de la faptul că și în rândul arabilor există oameni care gândesc [în acest fel], dar [ajungerea la o rezoluție] depinde și de acțiunile pe care le vor întreprinde evreii, dacă se vor dovedi înțelepți, atunci [situația] se va rezolva mai ușor.

Așadar, acesta este modul în care ne-am gândit să mergem mai departe în această problemă de acum încolo. Ministerul Afacerilor Externe va convoca ambasadorii pentru a-i informa cu privire la poziția noastră. În ceea ce privește Israelul, nu trebuie să ne exprimăm punctul de vedere ca un protest sau o amenințare, ci trebuie să le spunem clar cum vedem noi rezolvarea acestei probleme. Ar trebui să întreprindem ceva, dar nu amenințându-i [pe israelieni] sau rupând relațiile diplomatice cu ei, pentru că, procedând astfel, nu vom obține prea multe, nu vom face altceva decât să încurajăm cealaltă tabără. Vom spune tuturor foarte clar cum vedem noi normalizarea situației în această parte a lumii.”

Leonte Răutu: „Este bine să facem acest lucru din moment ce Moshe Dayan, ministrul israelian al Apărării, a dat o declarație oficială că nu-și vor retrage forțele din aceste [teritorii] și că vor evacua populația, care se ridică la 1.800.000 de persoane. El a anunțat oficial că nu își vor retrage forțele din această parte a Orientului Mijlociu.”

În opinia lui Ceaușescu, SUA și Marea Britanie nu erau interesate de aplanarea conflictelor din zonă, ci doar de petrolul din regiune

Nicolae Ceaușescu: „Putem conta și pe împrejurarea că, în ciuda faptului că [SUA și Marea Britanie] au furnizat arme israelienilor și în pofida faptului că [Israelul] a beneficiat de sprijinul lor nu numai în ultimele zile, ci în general, nici SUA, nici Marea Britanie nu vor să-i ridice pe arabi împotriva lor, și vor încerca să calmeze [lucrurile], în special [cu] israelienii, iar în acest sens trebuie să încercăm să îi convingem [pe israelieni] că, dacă nu vor dori să găsească o soluție la [această] situație, nu vor primi niciun sprijin din partea SUA și vor fi criticați de opinia publică. Dacă în 1956 arabii au avut sprijinul tuturor forțelor progresiste occidentale, acum s-au trezit în situația de a-i avea împotriva lor pe toți cei care i-au susținut atunci, și asta din cauza modului în care și-au stabilit obiectivele. Acest lucru se va întâmpla și cu Israelul, iar ei trebuie să înțeleagă că, dacă pretind că au cucerit anumite teritorii, vor pierde sprijinul de care se bucură acum și vor înceta să mai primească sprijin din partea americanilor și a britanicilor, deoarece [americanii și britanicii] nu sunt interesați de Israel, ci de petrolul din această regiune, petrol care nu se găsește în Israel, și vor căuta să facă avansuri în diferite țări din această parte a lumii pentru a-și consolida influența asupra acestor state.

În acest sens, vom întreprinde [măsuri] diplomatice și politice.”

Petre Blajovici: „Este o [idee] bună să întreprindem astfel de acțiuni, este o poziție bună și va fi bine primită de toți arabii. De fapt, oamenii de stat cu care am discutat păreau mulțumiți de poziția noastră față de statele arabe. Ei au spus că dintre toate țările socialiste, România a întreprins cele mai bune și mai înțelepte acțiuni.”

Nicolae Ceaușescu: „Dacă [arabii] ar fi câștigat războiul, nu ar fi putut înțelege poziția noastră, dar din moment ce au pierdut războiul, ar trebui să înțeleagă mai ușor.

Ne-au cerut să le furnizăm grâu. La ședința de ieri a prezidiului, am discutat despre asta și am decis să le dăm 50.000 de tone de grâu. Vom vedea cum vor plăti pentru asta. Astăzi le-am spus că le vom da acest grâu.”

Petre Blajovici: „Înainte de începerea ostilităților, mi-au spus că au avut rezerve [de grâu] suficiente pentru 4 luni, dar a doua zi după declanșarea războiului, nu aveau ce mânca. Nu puteai cumpăra nici măcar două kilograme de cartofi. Magazinele erau închise, iar oamenii noștri din ambasadă nu au găsit nimic de cumpărat.”

Nicolae Ceaușescu: „Sunteți de acord să adoptați această decizie, tovarăși?”

(Toți tovarășii au fost de acord [cu aprovizionarea Egiptului cu 50.000 de tone de grâu]).

Sursa: Wilson Center, Arhivele Digitale

 

 

Registration

Aici iti poti reseta parola