Este vorba de niște cioburi de la vase de lut sparte intenționat, folosite pe post de bilețele de hârtie. Însă, în loc să aducă pe cineva la putere, ele aveau rolul de a stabili îndepărtarea unora dintre concetățeni.
Numite ostraka, fiecare ciob era zgâriat cu numele unui candidat pe care alegătorul voia să-l vadă alungat din oraș pentru următorii zece ani.
De la 487 la 416 î.Hr., ostacismul a fost un proces prin care cetățenii atenieni puteau surghiuni pe cineva fără proces.
„Era un concurs de popularitate negativă”, spune istoricul James Sickinger, de la Universitatea statului Florida, citat de Smithsonian Magazine.
Ostracizarea era un mijloc de a scăpa de potențialii tirani. La început, însă, metoda pare să fi fost utilizată împotriva unor persoane care poate nu erau vinovate de o infracțiune penală. Deci nu puteau fi aduși în fața tribunalelor.
Era mai degrabă vorba de indivizi care încălcaseră sau depășiseră într-un fel sau altul normele comunitare și amenințaseră ordinea civică.
Atenienii organizau mai întâi un scrutin pentru a stabili dacă trebuia să aibă loc o ostracoforie, adică un vot pentru ostracizare.
Dacă acesta era aprobat, se stabilea o dată pentru eveniment.
Un candidat trebuia să aibă cel puțin 6.000 de voturi împotriva sa pentru a fi ostracizat. Arhivele sugerează că acest lucru s-a întâmplat de cel puțin 12 ori.
Ostracizările s-au produs la apogeul democrației ateniene, care permitea o participare directă la guvernare a cetățenilor din cetatea-stat.
Deși numărul total al cetățenilor putea atinge 60.000, un grup mult mai restrâns de bărbați era implicat activ în politica ateniană.
Ostracizarea era un instrument de apărare în cazul în care unul dintre ei dobândea prea multă putere și influență. Aproape toți politicienii proeminenți din Atena au fost vizați.
Însuși marele Pericle, deși niciodată exilat, a fost candidat la ostracizare (foto).
Se dovedește că ambițiosul său program de construcții, care ne-a lăsat Parthenonul și celelalte monumente de pe Acropole, nu a fost apreciat de toată lumea.
Buletinele de vot scrise erau destul de neobișnuite în democrația ateniană, spune Sickinger. Candidații pentru numeroasele funcții oficiale erau aleși prin tragere la sorți.
În adunările la care cetățenii votau pentru sau împotriva unor legi, votul era exprimat prin ridicarea mâinii.
Așadar, ostraka sunt artefacte rare.
Primul ostrakon a fost identificat în 1853. În următoarea sută de ani, doar în jur de alte 1600 au fost descoperite în diverse situri din Atena.
Prin urmare, în 1966, când o echipă de arheologi germani a descoperit mii de ostraka în cartierul Kerameikos din Atena, a fost un eveniment uriaș.
Kerameikos, situat în nord-vestul vechilor ziduri ale orașului, era faimos pentru atelierele sale de olărit, unde artiștii au creat vasele atice, cu siluetele lor negre și roșii.
Aceste buletine de vot – făcute din fragmente de la diverse tipuri de vase, dar și bucăți de olane sau lămpi ceramice – fuseseră aruncate împreună cu alte deșeuri pentru a astupa un canal abandonat al râului Eridanos.
Săpăturile au continuat până în 1969. Unele ostraka au fost studiate în deceniile următoare.
Însă abia în 2018 Stefan Brenne, de la Universitatea germană din Giessen a publicat un catalog complet descriind toate cele 9.000 de ostraca descoperite la Kerameikos.
Din această colecție de ostraka, cel mai mare număr de voturi au fost exprimate împotriva bărbatului de stat atenian Megakles, care se pare că era detestat de mulți pentru stilul său de viață ostentativ și opulent.
Documentele istorice arată că Megakles a fost îndepărtat în 486 î.Hr., însă această dată nu corespunde cu dovezile arheologice.
Alte voturi descoperite la Kerameikos conțin nume de bărbați care nu și-au început carierele politice înainte de anii 470 î.Hr. De asemenea, unele ostraka se potrivesc cu tipurile mai noi de vase.
Aceste indicii i-au determinat pe arheologi să creadă că Megakles a revenit la Atena și ostracizat din nou în 471 î.Hr.
Celălalt candidat important la ostracizare din acel an pare să fi fost Temistocles, generalul care a luptat la Marathon. A fost ostracizat în anul următor.