Zeul soarelui: teama aztecilor
Așa este și în cazul aztecilor din Mexicul antic, unde religia lor a pus accent pe zeul soarelui, pe care l-au văzut ca pe cel care oferă „lumină, căldură și viață”. Deoarece soarele a fost și este esențial pentru menținerea vieții pe pământ, aztecii au simțit nevoia să-l păstreze pe zeu fericit.
Potrivit mai multor surse, aztecii credeau că pentru ca acest zeu să fie fericit, sacrificiul uman era esențial pentru a se asigura că soarele se va întoarce în fiecare zi. Hrana zeului soare însemna sânge și carne.
Sacrificiul a inclus vărsarea de sânge, îndepărtarea inimii și arderea trupurilor, astfel încât zeul să poată primi ofrandele direct. Deoarece aztecii erau frecvenți în astfel de rituri, s-a considerat că piatra aztecă a soarelui, descoperită în pământ în 170 în Mexico City, ar fi fost un altar pentru sacrificiu.
Curatorul de artă și arheologie din Florida, Susan Milbrath, a declarat că această piatră, transformată în calendar, sculptată manual, a fost probabil folosită pentru „cei mai prețioși captivi în sacrificiu”.
Sacrificiile erau făcute cu cei mai arătoși sau cu cei care au luptat cel mai mult și mai curajos, fiind considerați cei mai potriviți pentru ofrandele zeilor. Alteori era organizată o luptă în care victima aleasă ajungea să moară în scopul sacrificiului.
Simbolul sacrificiilor umane
Deși acest lucru poate suna dur pentru oameni, aztecii erau de fapt o civilizație care deținea sisteme de agricultură, socializare și o înțelegere a astronomiei foarte dezvoltată. Pentru a fi sculptată Piatra Soarelui au fost nevoie de 52 de ani, începând în 1427 și fiind finalizată în 1479, care a cuprins calendarele folosite de azteci.
Momentul sacrificiilor a fost stabilit prin calendar, însă scopul său principal nu a fost doar de păstrare a timpului, ci a de a fi folosit ca un simbol al sacrificării oamenilor, zeul soarelui având parte de această ofrandă adusă direct.
Chiar dacă sacrificiul uman nu a mai reprezentat o practică a civilizațiilor moderne, este clar că aztecii au depus mult efort pentru acest ritual, considerând că este necesar să-i potolească pe zeii lor. Pentru azteci, sacrificiul uman era totuși un efort inutil prin care aceștia considerau că dețin controlul asupra capriciilor naturii.
