Construit în anul 1833 de către Anastasie Hagi, Gheorghe Polizu și Ștefan Popovici, pe strada Lipscani, Hanul cu Tei era cunoscut și sub numele de Hanul de pe Ulița cea mare a Marchitanilor.
E o bătrână sărmană, care vrea să cumpere jumătate de metru de stofă, pentru peticit o haină ce i se pare ei încă bună.
Din înfloritorul Han cu tei nu a mai rămas nimic.
Multe prăvălii, pentru cari altădată s’ar fi dat bani grei, stau astăzi goale, cu jalnicele bilete de închiriat, atârnând îngălbenite pe ușă.
Și curând Hanul cu tei se va prăbuși sub loviturile casmalelor!
Povestea lui romantica a durat prea mult…
În curând pe locul acesta, cu amintiri și parfum vechi în nume, se va ridica un anost block-haus, la fel cu toate celelalte, răspândite în diferitele colțuri ale orașului.
Și suntem siguri că nimeni nu va plânge după Hanul cu tei, măcar pentru numele lui, frumos ca o doină cu haiduci și cu prințese.
