Principalul obiectiv al Uniunii este păstrarea identităţii şi dezvoltarea comunităţii maghiare din Transilvania, potrivit udmr.ro.
Formaţiunea încurajează procesul de descentralizare şi aplicarea principiului subsidiarităţii, cu scopul realizării procesului de autonomie culturală pentru comunităţile mici, respectiv auto-determinare pentru etnicii maghiari în regiunile unde aceştia sunt majoritari.
UDMR susţine o democraţie bazată pe statul de drept şi economia socială de piaţă, iar programul său electoral prevede obiective specifice în domeniul educaţiei, familiei, economiei şi politicii externe, conform site-ului oficial al Uniunii.
Participă la alegeri
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este o organizaţie cu o platformă culturală, neînregistrată ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV).
Participă la alegerile locale şi generale în virtutea articolului 62 (2) al Constituţiei României şi în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul 2 al legii 68/1992, care asimilează organizaţiile minorităţilor naţionale partidelor politice din punctul de vedere al procesului electoral.
În anii 1996-2000, UDMR a făcut parte din guvernul CDR. Între 2004-2008, a fost la guvernare iniţial împreună cu Alianţa D.A., iar după trecerea PDL în opoziţie, a rămas în coaliţie cu PNL.
În urma alegerilor legislative din decembrie 2008, Uniunea intră în opoziţie alături de PNL, pentru ca după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, din 6 decembrie 2009, să intre la guvernare alături de PDL, unde a rămas până în luna mai 2012.
Formaţiunea s-a alăturat şi Guvernului de coaliţie Ponta III, în intervalul martie – decembrie 2014.
UDMR a devenit membru cu statut de observator al Partidului Popular European (PPE) în martie 1998, membru asociat în octombrie 1999. În prezent, este membru cu drepturi depline al PPE.
De asemenea, UDMR este membru al Uniunii Federale a Comunităţilor Etnice Europene (FUEN), conform udmr.ro.
De la înfiinţarea sa din 25 decembrie 1989, UDMR a avut trei preşedinţi: Domokos Geza, Marko Bela şi Kelemen Hunor. Agenţia de presă AGERPRES face o prezentare succintă a fiecăruia dintre ei:
Domokos Geza (22 aprilie 1990-15 ianuarie 1993)
Domokos Geza a fost ales preşedinte al UDMR în cadrul primului congres al formaţiunii şi reconfirmat în funcţie la cel de-al doilea congres al UDMR, în mai 1991.
În timpul mandatului său, Uniunea a obţinut 7,23% din voturile pentru Camera Deputaţilor (adică 29 de mandate) şi 7,2% din cele pentru Senat (12 mandate) la alegerile din 1990.
La scrutinul din 1992, UDMR a primit 7,64% din voturile pentru Camera Deputaţilor (27 de mandate) şi 7,58% la Senat (12 mandate). În legislatura 1990-1992, preşedintele UDMR a fost ales deputat de Covasna. Domokos Geza s-a retras din fruntea UDMR în 1993.
Marko Bela (15 ianuarie 1993-27 februarie 2011)
Marko Bela a devenit liderul Uniunii în cadrul celui de-al treilea Congres, în ianuarie 1993 şi reales în 1995, 1999, 2003 şi 2007.
În 1996, UDMR a obţinut 6,64% din voturi pentru Camera Deputaţilor şi 6,82% pentru Senat, adică 25 de mandate de deputaţi şi 11 de senatori. În 2000, scorul electoral al UDMR a fost în uşoară creştere, cu 6,8% din voturile pentru Cameră şi 6,82% pentru Senat, numărul mandatelor pentru Cameră crescând la 27 şi cel pentru Senat – la 12 faţă de 1996. În 2004, UDMR a obţinut 6,2% la Camera Deputaţilor (22 de mandate) şi 6,2% la Senat (10 mandate). În sfârşit, la scrutinul parlamentar din 2008, a obţinut 6,17% din voturi (22 de mandate) şi 6,39% la Senat (9 mandate).
La alegerile europarlamentare din 2007, UDMR a obţinut 8,92% din voturi, adică două mandate, în condiţiile în care Uniunea a fost concurată de candidatul independent Laszlo Tokes, care obţinuse 3,47% din voturi şi un mandat. La scrutinul similar din iunie 2009, UDMR a obţinut 8,9% din totalul voturilor valabile, scor care i-a asigurat trei mandate, Tokes fiind, de această dată, primul pe lista de candidaţi ai formaţiunii.
La alegerile locale din 2004, UDMR a obţinut 2.481 posturi de consilieri locali. La localele din 2008, primele în care au fost aleşi uninominal preşedinţii consiliilor judeţene, UDMR a obţinut patru mandate.
Marko Bela a candidat la alegerile prezidenţiale din 2004, obţinând 5,1% din voturi.
În perioada 29 decembrie 2004-3 iulie 2007, preşedintele UDMR, Marko Bela, a fost ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii, învăţământului şi integrării europene, în Guvernul Tăriceanu. A fost viceprim-ministru în Guvernele Boc IV (23 decembrie 2009-3 septembrie 2010) şi V (3 septembrie 2010-6 februarie 2012). Vice-premier şi în Cabinetul Ungureanu (9 februarie – 7 mai 2012).
A fost senator UDMR de Mureş în toate legislaturile Parlamentului României din 1990 până în prezent.
Tot în timpul mandatului lui Marko Bela, UDMR a devenit membru cu drepturi depline în Partidul Popular European.
Kelemen Hunor (27 februarie 2011-prezent)
Kelemen Hunor a devenit preşedintele UDMR în cadrul celui de-al X-lea congres al formaţiunii, în februarie 2011, fiind reconfirmat în funcţie la congresele din aprilie 2015 şi februarie 2019.
A fost ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional între 2009 şi 2012, pentru ca în perioada martie-octombrie 2014 să ocupe funcţiile de vicepremier şi ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional. Este deputat UDMR începând din 2000 (legislaturile 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016-prezent), fiind ales în circumscripţia electorală nr. 21 Harghita. Membru, în toate aceste legislaturi, al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.
Kelemen Hunor a fost candidatul UDMR la funcţia supremă în stat la alegerile din 2009, obţinând 3,83% din voturi, la cele din 2014, unde a fost preferat de 3,14% dintre votanţi, precum şi la cele din 2019, unde a obţinut 3,87% din totalul voturilor valabil exprimate.
La alegeri
La alegerile locale din iunie 2012, UDMR a obţinut două mandate de preşedinţi de consilii judeţene, iar la cele din 2016, cinci mandate.
UDMR a reuşit să obţină, în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, 19 mandate la Camera Deputaţilor şi 9 la Senat, beneficiind de 5,13% din voturile pentru Camera Deputaţilor, respectiv 5,23% la Senat. În urma alegerilor legislative din decembrie 2016, Uniunii i-au revenit 21 de mandate de deputaţi şi 9 de senatori, cu 6,18% din voturile pentru Camera Deputaţilor şi 6,24% din cele pentru Senat.
La scrutinul europarlamentar din mai 2014, UDMR a obţinut 6,29% din voturi, scor care i-a asigurat două mandate de europarlamentar, număr obţinut şi la europarlamentarele din 2019.
La 18 ianuarie 2019, UDMR a marcat 30 de ani de existenţă. Cu acest prilej, preşedintele Kelemen Hunor a declarat că aici, pe pământul natal, maghiarii trebuie să-şi păstreze identitatea naţională. „Ştim ce fel de ţară vrem, ce fel de viitor vrem pentru maghiarii din Transilvania. Vrem o ţară în care cetăţenii să fie egali şi comunităţile etnice să fie egale, nu doar la nivel declarativ, ci şi în ceea ce priveşte drepturile reale”, a adăugat Kelemen Hunor la Teatrul Maghiar din Cluj-Napoca.
Maghiarii din România reprezintă una dintre cele mai numeroase minorităţi etnice din Europa, potrivit udmr.ro.
Conform datelor oficiale ale recensământului din 2011, 1.237.746 de oameni, adică echivalentul a 6,5 la sută din populaţia României, sunt înregistraţi ca etnici maghiari.
