Asta scria Realitatea Ilustrată, care continua:
Scopul omorului a fost jaful. Crima, numită asasinatul din str. Ştirbey Vodă, a înfipt stiletul spaimei şi al bănuelii în sânul mai tuturor familiilor cu oarecare stare.
Servitorul cinstit şi supus, laolaltă cu cel deochiat, este astăzi ţinta unei aspre supravegheri şi al unui surprinzător boicot. Oameni învechiţi în slujbă sunt concediaţi de stăpâni torturaţi de coşmarul bestialităţii celor doi bucovineni.
Prin piaţa Ghica Vodă furnicarul-slugilor mişună acum mai agitat ca oricând.
Asişti la scene cu oarecare sâmbure dramatic.
Doi bătrâni, oameni cari trăiau mai larg, aveau în serviciu o pereche de transilvăneni. Soţia era bucătăreasă, iar bărbatul rândaş.
Ce sporovăeli vor fi avut loc în cursul nopţii, atât de prielnică presupunerilor încărcate de nelinişte şi spaimă – că a doua zi celor doi servitori li s’a făcut socoteala, stăpânii anunţându-i că se lipsesc de serviciile lor.
Mâhniţi peste măsură, bieţii oameni s’au îndreptat, cu boarfe cu tot, spre piaţa centrală.
Iată-i în mijlocul şomeurilor şi a celorlalte slugi gură-cască. Femeea plângând şi blestemând pe cei cari mănâncă încrederea şi cinstea atâtor oameni cumsecade.
