Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Comuniștii legiferează internarea dizidenților în spitalele de nebuni. Calvarul și testamentul politic al lui Vasile Paraschiv
Articole online

Comuniștii legiferează internarea dizidenților în spitalele de nebuni. Calvarul și testamentul politic al lui Vasile Paraschiv

Pe 14 octombrie 1980, regimul comunist de la București adoptă Decretul nr. 313 privind asistenţa bolnavilor psihici periculoşi, instrument folosit și împotriva adversarilor regimului politic din România.

 În 1980 a depus o cerere prin care solicita autorităților locale și centrale din România eliberarea unui pașaport în vederea unei vizite la fiul său, care, între timp, se stabilise în Statele Unite al Americii.

Cum răspunsurile au fost negative, s-a adresat instanțelor judecătorești (Tribunalului Ploiești și Procuraturii Militare) dar și unor guverne și personalități cunoscute din Occident. În octombrie 1986 apelul său a fost difuzat și la postul de radio Europa Liberă.

Securitatea a pus la punct un plan prin care se viza neutralizarea și reducerea sa la tăcere. Mai întâi, la 7 mai 1987, s-a făcut o percheziție domiciliară ilegală, cu scopul de a se descoperiri dovezi compromițătoare.

A doua răpire

După o săptămână în care au fost analizate în amănunt documentele confiscate, la 14 mai 1987, la orele 6:30, Vasile Paraschiv a fost răpit pentru a doua oară de către patru ofițeri de Securitate și de un milițian în uniformă.

A fost adormit cu o substanță narcotică, încătușat și transportat într-o locație conspirativă unde a fost ținut legat, interogat și torturat de cei patru securiști timp de patru zile.

Ulterior a reușit să afle că respectiva locație era cabana Florei situată în pădure, într-un vârf de munte, dincolo de barajul Paltinul de lângă Câmpina.

După patru zile de tortură, îndeosebi de natură psihologică, fiind amenințat cu moartea a acceptat cererile ofițerilor care i-au impus redactarea unor angajamente și scrisori prin care își manifesta atașamentul și loialitatea față de Securitate și PCR.

Întors acasă, după câteva zile a redactat un document prin care retracta toate scrisorile și angajamentele pe care le-a scris și înregistrat sub amenințare în cele patru zile de la cabană.

A treia răpire

La 22 martie 1989 a fost răpit pentru a treia oară de către ofițeri de Securitate. Arestarea s-a făcut de pe stradă, unde se afla împreună cu un prieten, Vasile Simionescu.

Acțiunea a fost orchestrată de organele de Miliție fiind preluat ulterior de trei ofițeri de Securitate și transportat în aceeași locație secretă – cabana Florei– unde a fost bătut, torturat și maltratat timp de șapte zile. În urma acestor torturi a acceptat să semneze un nou angajament care să îi mulțumească pe securiști.

Neocomuniștii i-au interzis dreptul la dreptate

Convins că după căderea comunismului cei vinovați vor putea fi trași la răspundere, la 8 iulie 2008 prin intermediul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România a depus la Parchetul General o plângerea penală împotriva mai multor ofițeri ai fostei Securități, ai Miliției, precum și pe numele unor procurori și psihiatri, implicați în acțiunile represive împotriva sa.

În noiembrie 2008, procurorii au dat neînceperea urmăririi penale pentru toți cei vizați. Singurul audiat în acest caz a fost chiar Vasile Paraschiv.

Într-un proces intentat statului român, Vasile Paraschiv a cerut despăgubiri pentru suferințele îndurate. I s-a dat câștig de cauză, însă în urma recursului, magistrații de la Curtea Supremă au dat decizie de respingere definitivă, prin urmare nu a primit nici o despăgubire.

A publicat câteva volume:

„Lupta mea pentru sindicate libere în România. Terorismul politic organizat de statul comunist”, Polirom, 2005

„Așa nu se mai poate, tovarășe Nicolae Ceaușescu! – Memorii după 20 de ani”, Editura Curtea Veche, 2007.

„Strigăt pentru adevăr și dreptate”, Timișoara, 2009

A încetat din viață la Ploiești la 4 februarie 2011 și a fost înmormântat la Cimitirul Viișoara din Ploiești.

Testamentul politic

Să nu iertați și să nu uitați niciodată perioada grea a dictaturii comuniste din România anilor 1944-1989, crimele și nelegiurile regimului comunist.

Să luptați și să fiți activi în viață, pentru ca tot ce s-a întâmplat atunci să nu se mai repete niciodată în istoria țării noastre.

Să luptați pentru apărarea drepturilor omului în România, pentru dreptate și libertate, democrație și demnitate, pentru adevăr.

Să nu vă fie frică niciodată de persecuții și de represiune, atunci când cauza, cererile voastre sunt întemeiate de lege.

Să luptați pentru apărarea valorilor morale ale Revoluției române din decembrie 1989.

Să nu puneți niciodată interesele voastre personale deasupra intereselor generale ale țării și poporului nostru.

Să fiți cetățeni onești în viață, oameni cinstiți și corecți, gata oricând să dovediți spirit de sacrificu pentru cauza și interesele poporului nostru.

Să dobândiți de la dascălii voștri tot ce este mai frumos, mai bun și nobil în viață și să puneți în practică aceste învățături.

Să urmați exemplul eroilor și martirilor poporului român.

Să învățați foarte bine carte.

Asta este tot ce pot să vă las eu moștenire: lupta mea, sfatul, ideile și exemplul meu personal.

Vasile Paraschiv, 2003

Pagini: 1 2 3 4

Registration

Aici iti poti reseta parola