În 1950 a fost arestat și închis, fără a fi judecat, la Sighetu Marmației, după doi ani fiind predat NKVD-ului, dus la Chișinău, judecat și condamnat la 25 de ani de muncă forțată în Siberia.
A fost mutat la închisoarea de la Aiud, unde a fost reținut până în 1957.
Poetul şi publicistul Patelimon Halippa s-a născut la 1 august 1883 în satul Cubolta, judeţul Soroca, în Basarabia.
A absolvit Seminarul Teologic din Edineţ şi în 1904 pe cel din Chişinău şi Facultatea de Ştiinţe Naturale şi Agronomice a Universităţii din Dorpat (astăzi Tartu – Estonia), cursurile la această din urmă instituţie (1904-1905) au fost întrerupte pe fondul izbucnirii revoluţiei.
A absolvit, de asemenea, cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi.
A debutat cu poezii în limba rusă în revista pentru elevi a Seminarului Teologic din Chişinău (1901).
A coordonat activitatea publicistică a revistelor „Cuvânt moldovenesc” (1913-1921), „Viaţa Basarabiei” şi ziarul cu acelaşi nume, la Chişinău (1922-1940) şi Bucureşti (1940-1944).
Deputat de Soroca, vicepreşedinte şi preşedinte al Sfatului Ţării de la chișinău(noiembrie – decembrie 1918), Pantelimon Halippa a fost ministru, deţinând mai multe portofolii şi a fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc din Basarabia (1918-1921).
S-a implicat activ în unirea Basarabiei cu România. A participat la Congresul General al Bucovinei, la Cernăuţi (15 noiembrie 1918) şi la Alba Iulia (1 decembrie 1918).
A deţinut funcţii ministeriale în mai multe guverne: ministru de stat (5-12 decembrie 1919) şi ministru de stat în Basarabia (12 decembrie 1919-13 martie 1920), ministru de stat şi ad-interim la ministerul lucrărilor publice (6-22 iunie 1927 şi 16 noiembrie 1928-7 iunie 1930); ministru al lucrărilor publice şi comunicaţiilor (7-13 iunie 1930); ministru de stat şi ad-interim la Muncă, Sănătate şi Ocrotiri Sociale (13 iunie-10 octombrie 1930), ministru de stat (10 octombrie 1930-18 aprilie 1931; 6 iunie-11 august 1932; 20 octombrie 1932-16 noiembrie 1933).
A fost deputat şi senator în Parlamentul României (1918-1934).
A publicat dlucrări cu carcater economic, istoric sau geografic. Pantelimon Halippa a făcut traduceri din Puşkin şi Lermontov. A publicat: Pilde şi poveţe, întâia carte moldovenească de citire scurtă (1908), Scurtă schiţă istorică asupra Basarabiei până la alipirea ei de Rusia (1914), Flori de pârloagă (1921), O cuvântare (1924), Testament pentru urmaşi (1991, împreună cu Moraru Anatolie).
A fost membru corespondent al Academiei, din anul 1918, fiind exclus în 1948 şi repus în drepturi în 1990; membru al Uniunii Scriitorilor.
A fost înmormântat în cavoul familiei din cimitirul Mănăstirii Cernica, de lângă București.
Foto: Pan Halippa (stânga), Ștefan Holban și mitropolitul Gurie Grosu, prezenți la un eveniment religios în Nisporeni, 1930