Componența și organizarea Parlamentului European
Parlamentarii europeni pot fi independenți sau grupați în facțiuni/ grupuri trans-naționale. Mandantul unui parlamentar european este de cinci ani. Numărul parlamentarilor europeni e stabilit în funcție de numărul total al populației statului, însă totalitatea deputaților nu reflectă întocmai dimensiunile demografice ale statului din care au fost aleși.
Componența Parlamentului e aprobată în unanimitate de Consiliul European la inițiativa și cu aprobarea Parlamentului conform articolului 14 din TUE. Reprezentarea cetățenilor se face potrivit principiului proporțional descrescător, limitele superioară și inferioară fiind 96 și, respectiv, 6 (euro)parlamentari. Acest principiu favorizează statele cu o populație mai mică din interiorul Uniunii.
După Brexit, numărul locurilor din PE a fost redus de la 751, totalul hotărât prin TUE, la 705, după decizia Consiliului European din 28 iunie 2018. Germania (96) și Franța (79) au cei mai mulți reprezentanți, statele cu cei mai puțini fiind Malta, Luxemburg și Cipru (6). România are 33. Întrucât alegerile au avut loc în iunie 2019, iar acordul de retragere a UK din UE a intrat în vigoare la 31 ianuarie 2020, numărul locurilor din PE a rămas pentru mandatul 2019-2024 același ca în legislatura precedentă. De fiecare dată după alegeri, Parlamentul se reunește de drept în prima zi de marți după expirarea unui termen de o lună de la sfârșitul perioadei electorale (Actul din 20 septembrie 1976). De asemenea, în conformitate cu articolul 229 alineatul (1) din TFUE, Parlamentul se întrunește de plin drept, anual, în a doua zi de marți a lunii martie.
Membrii votează nu pe state, ci în grupuri parlamentare: nicio majoritate de stânga sau dreapta, ceea ce încurajează o alianță a politicienilor de centru necesară votării bugetului și legislației. Din punct de vedere organizatoric, Parlamentul European își desfășoară activitatea, care e reglementată prin Regulamentul de procedură, prin intermediul componentelor sale structurale. Astfel, președintele, ales dintre deputații din PE pentru un mandat de 2 ani și jumătate, are rol de reprezentare a PE în relațiile externe și cu celelalte instituții și rol de supraveghere. Tot el prezidează și deschide ședințele Plenului, putând fi înlocuit de unul din cei 14 vicepreședinți.
În PE deputații se grupează în funcție de orientările și afinitățile politice, nu după criteriu național. Un grup politic pentru a fi valid trebuie să cuprindă deputați din cel puțin un sfert dintre statele membre și să cuprindă 25 de membri minimum conform art. 33 din Regulamentul de procedură. În PE există mai multe partide, cum ar fi Partidului Popular European (creștindemocrați) (PPE), Partidul Socialiștilor Europeni (PES) sau Verzii. În 2012 PE a introdus principiul candidaților cap de listă prin care îndemna partidele politice europene să își numească candidați pentru funcția de președinte al Comisiei. Jean-Claude Juncker a fost primul candidat cap de listă ales președinte al Comisiei la 22 octombrie 2014.
