Oamenii de ştiinţă au numit-o fibulă de tip passementerie varianta Suseni, neputând-o clasifica în niciunul dintre cele trei tipuri de passementerie existente până în acel moment.
Fibula de la Suseni de tip passementerie, adică cu spirale, cu scut şi cu pandantive, a fost descoperită din întâmplare în 1924 pe raza comunei Suseni, de muncitorii de la Fabrica de Cărămizi, îngropată într-un vas ceramic, alături de alte obiecte din bronz, în majoritate fragmente.
Oamenii din sat au auzit atunci că s-a găsit un „boț de aur”, dar, deși obiectul nu era din aur, s-a dovedit în timp a fi mult mai valoros decât prețiosul metal, se arată pe site-ul Primăriei comunei Suseni din judeţul Mureş.
Stare perfectă
Specialiştii susţin că deşi celelalte obiecte de bronz din vas erau afectate de trecerea timpului, Fibula de la Suseni era întreagă şi într-o stare foarte bună, iar de atunci, oricâte cercetări s-au făcut în legătură cu acest misterios accesoriu vestimentar, nu a mai fost găsită nicăieri în lume o piesă identică.
„Un mic detaliu pe care îl putem remarca este că a fost descoperită într-un vas de lut, adică piesele din bronz au fost depuse într-un vas de lut. Din păcate, piesele vasului s-au pierdut şi din această cauză încadrarea culturală a depozitului nu mai poate fi precizată. Descoperirea se numeşte ‘tezaur de bronzuri’ pentru că acesta conţinea foarte multe piese de bronz, în jur de 100 de piese, printre care toporaşe, fragmente de săbii sau de lame de săbii, brăţări, fragmente de fibule, dar foarte multe piese erau fragmentare. Cea mai importantă piesă, care era întreagă, este Fibula de la Suseni, care se poate încadra în tipul fibulă de passementerie. Este un exemplar unicat, mai avem alte piese asemănătoare, dar o piesă identică cu Fibula de la Suseni nu mai există în lume. Avem piese asemănătoare şi din Transilvania, nu atât de frumoase, unele întregi, altele fragmentare, mai avem fibule de tip passementerie şi în Ungaria, Cehia, Slovacia, dar o astfel de piesă frumos lucrată, întreagă şi chiar cu o condiţie de păstrare foarte bună nu mai există. (…) Unicitatea ei e dată de formă, Fibula de la Suseni este una de tip passementerie varianta Suseni, în condiţiile în care în lume tipurile de passementerie sunt numerotate cu A, B şi C”, a declarat cercetătorul Rezi Botond, din cadrul Muzeului Judeţean Mureş.
Nu se ştie locul
Întrucât fibula a fost descoperită cu totul întâmplător de câţiva muncitori, astfel încât nu a fost vorba despre o descoperire arheologică, nu există foarte mult detalii despre condiţiile şi caracterul acestei descoperiri, scrie AGERPRES.
Muncitorii Fabricii de Cărămidă din Suseni, care au descoperit-o în timp ce încărcau argilă în vagonete, au luat cu ei în mormânt taina locului exact în care aceasta a fost găsită, din cauza lipsei unui interes major din partea autorităţilor de la acea vreme.
Depozitul de bronz de la Suseni este o altă descoperire arheologică de mare importanță și valoare din această perioadă. Tot aici au fost descoperite seceri, topoare, târnăcoape, cuțite.
Distincţie
Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurează pe actuala stemă a județului Mureș, explică site-ul primăriei.
Cu ocazia vizitei sale în România, Papa Francisc a primit de la prefectul de Mureş, Mircea Duşa, distincţia Fibula de la Suseni, simbolul judeţului, replica acestei comori unice în lume, care datează din Hallstattul timpuriu, prima Epocă a Fierului.
Această fibulă se presupune că era folosită ca accesoriu de îmbrăcăminte, se prindea haina cu ea în partea superioară a corpului, lângă umăr, însă cercetările au scos la iveală că Fibula de la Suseni nu prezintă urme de folosire.
Articol
Într-un articol intitulat ‘Le depot en bronze de Suseni’, publicat în 1952 în Revista Dacia I de Aurel Filimon, cel care în 1921 a înfiinţat Muzeul din Târgu Mureş, au fost descrise condiţiile în care a fost descoperită Fibula de la Suseni la cariera de argilă din localitate. Articolul cita afirmaţiile unor muncitori potrivit cărora s-a descoperit o vază mare, care conţinea obiecte de bronz, iar „vaza care conţinea obiectele s-a spart şi n-a putut fi reconstruită”.
Potrivit articolului, comoara se compunea din 91 de piese întregi şi fragmentare, iar în inventarul pieselor descoperite, care a fost publicat – care ulterior a mai suferit unele modificări – figurează 8 vârfuri de lance, 10 securi cu dispozitiv de înmănuşare (celturi), din care 5 întregi şi 5 fragmentare, 14 seceri, 33 de brăţări, 3 fragmente de săbii, şi fibulele, printre care şi Fibula de la Suseni.
