Aceste puteri le erau necesare tocmai pentru a nu se repeta cazuri precum cel relatat mai jos, în care un ”organ al statului” putea să îl împiedice pe altul ”în înfăptuirea voinței poporului și eradicarea dușmanilor de clasă”.
Fragmentele care urmează sunt din studiul ”Drept și Justiție în România comunistă – Un conflict între două instituții represive: Securitatea și Procuratura”, publicat în 2013, în caietele CNSAS. Intertitlurile ne aparțin.
Procuror supărat pe eliberarea unui inculpat
”În acest sens, dorim să prezentăm un studiu de caz.
Primele trei din cele patru documente redate mai jos, reprezintă corespondenţa oficială din anul 1951 purtată între două instituţii represive, Securitatea şi Procuratura, în legătură cu un arestat bănuit de infracţiuni politice, pe nume Sabin Solomon.
Deşi, în acte, se afla la dispoziţia Parchetului Curţii Cluj, respectivul fusese eliberat din Penitenciarul Tribunalului Cluj, de către organele locale ale D.G.S.S.. Eliberarea se înfăptuise împotriva ordinelor exprese ale Procurorului general, fără ştirea
acestuia sau a instituţiei pe care o conducea, care a aflat doar în luna septembrie. Mai mult, Procurorului-şef din Cluj i se comunicase că eliberarea fusese dispusă de însuşi
Procurorul general. Informat despre această încălcare a procedurii, şeful D.G.S.S. a justificat eliberarea afirmând că cele puse în sarcina lui Solomon Sabin s-au dovedit nereale şi a recunoscut că la punerea reţinutului în libertate nu s-a ţinut seamă că acesta era la dispoziţia Parchetului şi, deci, trebuia eliberat numai prin dispoziţia Parchetului Curţii Cluj. Drept urmare, i-a comunicat Procurorului General că s-au luat măsuri
împotriva angajaţilor care au comis abaterile respective.
În acest caz, Securitatea încălcase grav procedura penală.”
Turnat că ar fi fost turnător
”Nu era prima oară, la începutul anilor `50, când în astfel de cazuri, vinovăţia şi acuzarea erau stabilite de
Securitate şi nu de Parchet. Cine era Sabin Solomon? Membru al Partidului Socialist Democrat încă din anii `20, fiind trimis acolo de către PCR „pentru a introduce linia partidului”, a dus în ilegalitate o prodigioasă activitate comunistă. Ulterior a fost însărcinat în secret de PCR, care fusese scos în afara legii, pentru a lucra în Blocul Partidelor Democratice, misiunea sa fiind aceea de a ţine în permanenţă legătura cu comuniştii. În timpul ocupaţiei Ardealului a colectat banii pentru „Ajutorul Roşu”. Pentru acestea, fusese arestat în repetate rânduri de Siguranţă.
Cu toate acestea, la 5 aprilie 1950, a fost reţinut de către DGSS Regiunea Cluj, fiind cercetat pentru învinuirea de a fi fost informator al Siguranţei. Fusese denunţat de doi „tovarăşi”, Banciu Anton şi Turdeşan Nicolae, pentru că i-ar fi denunţat, la rândul său, Siguranţei în timpul activităţii lor ilegale. În timpul anchetei a fost torturat.”
Bătut până a recunoscut învinuirile
”A rezistat anchetatorului Sigi Beiner care a fost schimbat în iunie 1950 cu Slt. Elemer Barany. Acesta a folosit metodele „ortodoxe” de anchetă, l-a bătut la tălpi, l-a bătut în cap cu pumnii şi cu patul unei arme, l-a tras de păr până când l-a determinat să recunoască că a fost informatorul Siguranţei şi să recunoască „faptele de trădător al clasei muncitoare”. Prin urmare, la 24 februarie 1951, s-a aprobat trimiterea susnumitului la Parchetul Curţii Criminale Cluj pentru a fi „trimis în Justiţie”.
La Parchetul Curţii Cluj i s-a luat un nou interogatoriu unde a retractat toate declaraţiile. Mai mult decât atât, comisarul Constantin Botez, pe care cei doi acuzatori îl identificaseră că îl avusese ca informator pe Sabin Solomon, declarase în anchetă înainte de a deceda că nu îl cunoscuse şi că, deci, nu putuse să îl aibă drept informator.
Cum, în afară de cele două denunţuri, procurorul nu avea nici o probă care să îi susţină acuzarea, fiind vorba şi de un caz mai sensibil, acuzatul nefiind un duşman al clasei muncitoare sau vreun exploatator, ci chiar un fost ilegalist, parchetul a cerut Securităţii un ofiţer care să refacă ancheta.
Ca urmare, la 16 mai 1951 un anchetator al Securităţii s-a deplasat pentru reanchetarea cazului şi pentru stabilirea modului cum s-au efectuat cercetările.
Anchetatorul delegat a stabilit că cei doi delatori fuseseră arestaţi din alte motive decât cele afirmate de ei. Arestarea lui Anton Banciu avusese loc în urma unui chef unde acesta, în stare de ebrietate, a insultat monarhia, iar arestarea lui Nicolae Turdeşan fusese cauzată de unele certuri avute cu primarul oraşului Alba Iulia, care avea un frate comisar la Siguranţă, şi nu din cauză că i-ar fi denunţat Sabin Solomon. S-a mai constatat că asupra lui Sabin Solomon s-au întrebuinţat metode nepermise de anchetă, că a fost „bătut şi băgat la carceră” în urma cărora i-au fost dictate declaraţiile de către anchetator. Drept urmare, Sabin Solomon a fost ridicat din Penitenciarul Cluj, fără avizul Parchetului la dispoziţia căruia se afla, pentru a fi dus la Direcţia Generală pentru definitivarea cercetărilor.”
Epilog: un nevinovat urmărit toată viața
”Aici este momentul în care s-a produs neînţelegerea dintre cele două instituţii represive. După ce a stabilit că Sabin Solomon nu a fost informatorul Siguranţei şi nu denunţase pe nimeni, la 20 septembrie 1951, Securitatea l-a pus în libertate. Mai mult,
a dispus încadrarea sa în câmpul muncii. În urma schimbului de adrese dintre Alexandru Voitinovici şi Alexandru Drăghici, pe 4 octombrie 1952, DGSS Regiunea Cluj primeşte de la Parchetul Curţii Cluj ordinul să îl rearesteze pe Sabin Solomon deoarece Procurorul General al RPR a încunoştiinţat că îşi menţine întru totul dispoziţiunile date cu privire la trimiterea în judecată în stare de arest a „individului Sabin Solomon”.
Dosarele consultate de noi nu conţin date despre o altă reţinere a lui Sabin Solomon. Cert este că, în anul 1953, el se afla în libertate şi era urmărit de Securitate. Dosarul era deschis pentru că era bănuit că ar fi fost informator al Siguranţei. În anul 1960 a fost recrutat agent în problema PSDI cu ai cărei foşti membri mai ţinea legătura.
Deşi se dovedise că era nevinovat, a purtat toată viaţa stigmatul de informator al Siguranţei. În anul 1967 era încă urmărit pe motivul că „înainte de 23 august 1944 a funcţionat ca agent al Siguranţei în problema comunistă”.
Atenţionăm cititorii să nu îl confunde pe personajul nostru cu Solomon Sabin, tot din Alba Iulia, student la momentul arestării, care a decedat în beciurile Securităţii din Alba Iulia în urma bătăilor primite la anchetă.”
Documentele folosite în documentare:
Anexa 1
27 Septembrie 1951
Tovarăşe Procuror General,
În ziua de 26 septembrie 1951, tov. lt. maj. Stănescu din D.G.S.S. regiunea Cluj,
mi-a comunicat că a primit ordin de la D.G.S.S. ca să-mi transmită din partea
Dumneavoastră că aţi dispus ca dosarul nr. 53/1951 privitor pe învinuitul Solomon
Sabin să fie clasat.
Cum ordinul verbal şi în scris al Dvs. are un sens contrar, vă aduc acest lucru la
cunoştinţa Dvs. pentru ca să binevoiţi a dispune, dacă este cazul să urmăm vreo altă
cale decât cea indicată de D-voastră.
Totodată vă mai raportez că învinuitul Solomon Sabin a fost ridicat din
Penitenciarul Tribunalului Cluj de organele locale ale D.G.S.S. încă din luna iunie 1951
şi pus în libertate, lucruri despre care am aflat ieri după ce m-am interesat la
Administraţia Penitenciarului.
Procuror şef
ss. Emil Orbonas
Anexa 2
1951 octombrie 1
Către
Direcţia Generală a Securităţii Statului
Tov. General Maior Nicolschi
Vă trimit alăturat raportul nr. dos 53/1951, al Procurorului Şef al Curţii Cluj
prin care ne raportează că un ofiţer din Direcţia Regională a Securităţii Statului Cluj, a
transmis din partea subsemnatului un ordin contrar ordinului scris şi verbal pe care eu îl
dădusem procurorului şef.
Vă informez că cu nr. 3754 din 12 septembrie a.c. cu privire la aceiaşi cauză eu
transmisesem Procurorului Şef următoarele:
„Nr. 62/1951, Referat 281/1951, Dos. 53/1951:
Inculpatul Sabin Solomon urmează a fi trimis în judecată, după ce în prealabil
veţi completa instrucţia şi veţi întocmi actul de trimitere în judecată, conform
instrucţiunilor verbale ce v-am dat”.
Cele cuprinse în ordinul meu nr. 3754/1951, erau comunicate în acord cu tov.
Ministru al Justiţiei.
În consecinţă am comunicat Parchetului Curţii Cluj că ordinul meu nr.
3754/1951 se menţine şi în consecinţă să ia măsuri de arestare a bănuitului Sabin
Solomon.
Procuror General al R.P.R.
Al. Voitinovici (Olograf)
(Adnotare) Urgent
Relaţiuni în cazul Solomon
De ce a fost pus în libertate de organele noastre?
Anexa 3
5 Octombrie 1951
Către:
Tov. Voitinovici Al.
Procuror General al R.P.R.
La adresa Dvs. nr. 4082 din 1 octombrie a.c. în legătură cu eliberarea
deţinutului Solomon Sabin de un ofiţer de Securitate, vă trimitem alăturat referatul
încheiat în cauză Solomon Sabin precum şi nota explicativă în legătură cu cele
semnalate de tov. procuror şef Orbonas.
Din cele menţionate mai sus, reiese că Solomon Sabin a fost pus în libertate,
fiindcă cele puse în sarcina sa s-au dovedit nereale.
La punerea sa în libertate nu s-a ţinut seamă că era la dispoziţia Parchetului şi
deci trebuia eliberat numai prin dispoziţia Parchetului Curţii Cluj.
De noi s-au luat măsuri faţă de organele care au comis abaterile ce reies din
lucrările alăturate.
În ceea ce priveşte dosarul lui Solomon Sabin, propunem clasarea lui, deoarece
acuzarea este neadevărată.
General maior de securitate,
Nicolschi Al.
Foto: Răzvan Vălcăneanțu Evenimentul Zilei
