Doi militanţi islamişti – fraţii Chérif şi Saïd Kouachi, mascaţi şi înarmaţi, au pătruns în birourile editoriale şi au început să tragă cu arme automate, 12 oameni – zece jurnalişti şi doi poliţişti – au fost ucişi, în timp ce alţi 11 au fost răniţi, aminteşte RADOR.
Teroriştii, când au ieşit din redacţie după ce au comis măcelul, au strigat „Am ucis Charlie Hebdo!”.
Potrivit unei declaraţii făcute ulterior de reprezentanţii filialei Al-Qaeda din Yemen, care şi-au asumat responsabilitatea atacului, jurnaliştii francezi au fost pedepsiţi pentru că au batjocorit, prin caricaturile realizate, imaginea profetului Mahomed.
„Charlie Hebdo” nu a murit, a supravieţuit, cu amintirile sale, cu contradicţiile sale şi în ciuda atacurilor.
Echipa de la „Charlie Hebdo” a fost profund remaniată. Trauma atentatului care a decimat practic întreaga redacţie i-a marcat pe veci pe supravieţuitori, scrie rfi.ro.
Foarte repede după atacul din 7 ianuarie 2015 au apărut dezacorduri fundamentale între diverşii supravieţuitori, neînţelegeri legate în esenţă de modul de gestionare a revistei. Context în care mai toţi cei din vechea echipă au plecat, cu rare excepţii.
Înainte de atentat, Charlie Hebdo se adresa unui public foarte restrâns şi situaţia financiară a publicaţiei era extrem de precară, în prag de faliment.
Situaţia publicaţiei
Imediat după atentat, numărul din 14 ianuarie 2015, vândut extrem de bine, a adus în vistieria revistei satirice 15 milioane de euro la care s-au adăugat alte 5 milioane provenite din donaţii private.
Revista cheltuieşte însă şi azi milioane de euro anual pentru a asigura securitatea localului şi a membrilor redacţiei.
În plus, dacă numărul abonaţilor s-a stabilizat la 30.000 – de două ori mai mulţi decât înainte de atentat – vânzările în chioşcuri au scăzut.
Anumiţi analişti sau cititori reproşează revistei că este obsedată doar de laicitate şi de islam.
Riss, actualul director al lui Charlie Hebdo, dezminte acest lucru şi dă drept exemplu ultimul număr, cel comemorativ din această zi de marţi 7 ianuarie 2020. Pe copertă este desenat un uriaş telefon mobil pe al cărui ecran apar logourile unor reţele de socializare.
Respectivul telefon striveşte sub greutatea sa, limba şi creionul unui desenator. Denunţând apoi „noii guru ai gândirii formatate”, revista dă şi cuvântul apropiaţilor desenatorilor asasinaţi acum 5 ani. In fine, editorialul săptămânalului este consacrat „noilor cenzori şi noilor dictaturi, reprezentate de asociaţii tiranice, de bloggeri şi de minorităţi nombriliste”.
După cinci ani de anchete, în luna mai, în fața unei curți speciale, va începe procesul celor 14 suspecți acuzați de complicitate cu atacatorii, adaugă stiri.tvr.ro.
