Trebuie spus din nou că telegramele CIA, mai ales din acea perioadă, conțin informații brute, oferite de diferite surse, fiecare din aceste surse având propria motivație pentru a furniza informații, ele fiind transmise așa cum erau culese din teren și abia apoi trecute prin filtrul ofițerilor de analiză din centrală.
Telegrama este din 5 mai 1955, dar cuvintele par desprinse din lozincile cu care se defilează și astăzi. Adevărul crunt este că viața în București și în toată țara nu era roză. Că erau câțiva profitori ai ”noilor zori ai socialismului” e clar, dar e clar o exagerare să spui că orice muncitor fura, înșela ca apoi să petreacă în restaurante.
”1. Deși costul mâncării este foarte ridicat, chiar și în cele mai ieftine restaurante din București, ele au o clientelă stabilă. Cei mai mulți dintre tinerii comuniști, care au venit singuri în București din alte colțuri ale țării, sunt clienți permanenți ai tuturor restaurantelor. Chiar și muncitorii își permit să meargă la restaurant, pentru că majoritatea câștigă bani suplimentar, din diverse ”afaceri” sau alte slujbe.
2. Muncitorul obișnuit din România poate frauda la muncă, raportând că este la program și strecurându-se afară ca să facă altceva. Toată lumea, de la cel mai slab la cel mai bine plătit muncitor, fură de la locul de muncă. De aceea salariile sunt atât de mici, Guvernul știe ce se petrece, dar nu poate opri fenomenul.
3. Pâinea și alte alimente sunt destul de multe în București, dar nu la fel se întâmplă lucrurile în alte părți din România. Mâncarea este greu de găsit în Sighișoara. Făina, de exemplu, dacă se găsește, costă 14 lei kilogramul în timp ce este 4 lei în București. Toate alimentele sunt trimise la București ”pentru a impresiona poporul”.”
Atașat găsiți telegrama originală CIA
