Cercetătorii au descoperit un cartier bizantin timpuriu de afaceri și gastronomie în Efesul antic
Efesos a fost construit în secolul al X-lea î.Hr. pe locul fostei capitale Arzawan de către coloniști greci attici și ionieni.
În timpul erei clasice grecești, a fost unul dintre cele douăsprezece orașe membre ale Ligii Ionice, apărând ca un centru urban important, cu clădiri monumentale care includeau Biblioteca lui Celsus și un teatru capabil să găzduiască 24.000 de spectatori. Orașul era, de asemenea, faimos ca loc sacru pentru pelerinii care vizitau Templul lui Artemis din apropiere, care a fost desemnat una dintre cele șapte minuni ale lumii antice.
Efes, ca parte a regatului Pergamonului, a devenit subiect al Republicii Romane în anul 129 î.Hr. după ce revolta lui Eumenes al III-lea a fost reprimată. În secolul I î.Hr. orașul a intrat într-o eră de prosperitate sub dominația romană, devenind atât sediul guvernatorului, cât și un important centru comercial. Potrivit filosofului și istoricului grec Strabon, orașul era al doilea ca importanță și mărime după Roma.
În timpul săpăturilor recente, arheologii au descoperit un cartier comercial și gastronomic bizantin timpuriu în Piața Domițian, un loc public proeminent, direct adiacent centrului politic al orașului roman, Agora Superioară.
Magazinele și atelierele bizantine au fost construite pe un complex mare de piețe romane, echipa concentrând săpăturile pe o structură formată din mai multe spații comerciale care acoperă o suprafață de aproximativ 170 de metri pătrați. Dovezile arheologice indică faptul că zona a fost distrusă brusc în 614/615 d.Hr. (după cum indică monedele găsite la fața locului), păstrând rămășițele sub un strat gros de arsură.
Sunt păstrate încăperi individuale de până la 3,4 metri înălțime, care conțin mii de piese de ceramică, inclusiv boluri întregi cu resturi de fructe de mare, cum ar fi scoici sau stridii, precum și amfore umplute cu macrou sărat. De asemenea, s-au găsit sâmburi de piersici, migdale și măsline, dar și mazăre și leguminoase carbonizate. Echipa a descoperit, de asemenea, patru monede de aur (solidi), pe lângă cele peste 700 de monede de cupru.
Arheologii sugerează că încăperile excavate au funcționat ca un atelier de gătit, o magazie, un atelier, o taberna și un magazin de suveniruri pentru pelerini (indicat de descoperirea a aproximativ 600 de sticle mici care erau vândute pelerinilor creștini).
Stratul de distrugere este probabil rezultatul unui conflict, fiind excavate, de asemenea, mai multe vârfuri de săgeți și vârfuri de suliță pe care echipa le leagă de Războiul bizantino-sasanid din anii 602-628 d.Hr., o serie de războaie purtate între Imperiul Bizantin și Imperiul Sasanid din Iran, care au lăsat ambele imperii paralizate.
