Cele 90 de minute în care Hitler era să câștige războiul

Distribuie știrea: Facebook | Twitter

În timp ce trupele britanice s-au confruntat cu dezastrul de la Dunkirk, din cel de-al doilea război mondial, Churchill a aflat că ministrul său de externe dorește o înțelegere de pace cu Germania, ceea ce a declanșat o bătălie crucială în Cabinetului de Război.

Halifax și-a prezentat din nou planul de explorare a termenilor de pace, prin Mussolini. Churchill și-a exprimat sceptimismul.

Secretarul de stat pentru forțele aeriene, Sir Archibald Sinclair, a susținut însă că o abordare a italienilor ar fi fost periculoasă.

Cei doi miniștri ai Muncii, Clement Attlee și Arthur Greenwood, au fost de acord. „Dacă s-ar dovedi că am judecat să cedăm teritorii britanice, consecințele ar fi groaznice”, a susținut Greenwood.

„Ar fi drumul spre dezastru” să meargem mai departe pe această rută. Cu această susținere, Churchill și-a declarat opoziția fără echivoc față de propunere. Simpla explorare a negocierilor de pace, a explicat el, „ar strica unitatea de luptă în această țară”.

„Putregaiul cel mai înspăimântător”

Halifax, care a descris, în jurnalul său discursul lui Churchill „drept putregaiul cel mai înspăimântător”, a amenințat că va demisiona. Acesta a fost punctul de basculare.

Churchill era prim-ministru de 17 zile, iar demisia ministrului său de externe și candidat favorit pentru a-i lua funcția ar fi dus aproape sigur la căderea guvernului său.

Convorbirea din grădina Downing Street

Față cu un astfel de pericol, Churchill a evitat să declașeze furtuna și a recurs la farmecul personal. El a vorbit cu Halifax, în privat, în grădina Downing Street, și s-a arătat „plin de scuze și afecțiune”.

Deși nu l-a convertit la punctul său de vedere, Churchill a reușit să-l descurajeze să facă un pas care să scufunde Marea Britanie într-o criză politică în același timp în care armata ei din Franța se confrunta cu perspectiva anihilării.

Pagini: 1 2 3 4 5