Cel mai tânăr semnatar al Actului Unirii de la 1918 va fi reînhumat la Bellu

 

La trei zile după sărbătorirea a 101 ani de la Marea Unire, pe 4 decembrie, vor fi aduse la Cimitirul Bellu din Bucuresti osemintele familiei Ilie Lazăr.

Este un moment și de aducere-aminte a faptelor bravului om de stat Ilie Lazăr, avocat și comandant militar în Armata Austro-Ungară din care pleacă pentru a elibera Bucovina și a pune primar la Cernăuți pe Iancu Flondor, spun organizatorii evenimentului.

Ilie Lazăr a devenit apoi cel mai tânăr semnatar al Actului Unirii de la 1918 de fondare a Statului Național Unitar Român, ulterior parlamentar al Partidului Național Român.

Ilie Lazăr a urmat şcoala primară apoi Liceul Piarist din Sighet. Din clasa a V-a s-a mutat la Liceul din Lugoj.

Studiile superioare le-a urmat la Facultăţile de Drept din Sighet şi Cluj, obţinând titlul de doctor în Drept al Universităţii din Cluj, apoi a mers la studii de specializare în economie, la Viena.

Înaltul omagiu al Bisericii Greco-Catolice, decorarea post-mortem, sau comemorarea de 1 Decembrie 2019 în Parlamentul României în care, în mai multe legislaturi, a fost deputat de Maramureș, sunt gesturi simbolice necesare, dar mult prea puțin pentru o personalitate cum a fost Ilie Lazăr, mai spun organizatorii.

Pușcăriile comuniste

Pentru idealurile sale de dreptate naționala și neatârnare a tării, Ilie Lazăr s-a luptat toată viata, pătimind 17 ani în temnitele comuniste Galați, Sighet (lotul Maniu), Rm. Sărat, apoi la Periprava.

În 1946 a fost împiedicat de comuniști să candideze în alegeri în urma unei  farse judiciare și, în replică, sustinătorii săi din PNȚ au hotărât ca soția sa, Maria, să-și înainteze candidature.

Deși aleasă deputat în circumscripția în care trebuia să candideze Ilie Lazăr, a refuzat apoi să-și ridice mandatul parlamentar în condițiile în care alegerile erau falsificate de comuniști, rezultatele fiind inversate în favoarea regimului marionetă de ocupație sovietică.

Eu sunt făcut să mă bat, să cânt

„Ce-aş putea să vă spun despre tata este că Iuliu Maniu îi spunea: <Ultimul nostru gascon>.

A fost un om plin de suflet, care credea în idealul pe care l-a servit şi nu se dădea în lături de la nicio jertfă, de la niciun risc. A fost un luptător, acesta a fost tata.

A avut mulţi duşmani, pentru că spunea ce gândea, era vehement, dar a fost omul care atunci când avea impresia că e prea dur şi face o nedreptate mergea şi cerea iertare: <Dacă te-am jignit şi dacă n-am fost drept cu tine, iartă-mă!>. Tata a crezut în idealul pe care l-a servit. Nu a luptat niciodată pentru îmbogăţire sau pentru afirmare.

A refuzat funcţii, a refuzat demnităţi. Când i s-a propus să fie ministru, i-a spus lui Iuliu Maniu: <Nu mi-a lăsat tatăl meu să fiu ministru, puneţi pe alţii, pentru care lucrul acesta însemnează ceva. Eu nu sunt făcut să stau în scaun să dau porunci, eu sunt făcut să mă bat, să cânt, să cuceresc!>”, povestea fiica sa Lia Lazăr Gherasim.