Manuscrisul de 14 pagini, estimat înainte de licitaţie la 1 milion de dolari, şi-a multiplicat valoarea după 12 minute de licitaţie şi a devenit cel mai scump suvenir sportiv din istorie, scrie rfi.fr.
Documentul a depăşit de aproape nouă ori estimarea iniţială, de un milion de dolari, cu ocazia unei vânzări de cărţi şi manuscrise.
Are 14 pagini
Scris în franceză, manifestul cuprinde 14 pagini, în care baronul de Coubertin a schiţat viziunea sa pentru a face să renască Jocurile Olimpice ale antichităţii, sub forma unei competiţii sportive moderne şi internaţionale.
Este singurul exemplar cunoscut al acestui text, care a servit drept bază a unui discurs pronunţat la Paris, pe 25 noiembrie 1892, cu ocazia celei de-a cincea aniversări a Uniunii societăţilor franceze a sporturilor atletice.
Recordul era deţinut până acum, conform Sotheby’s, de un tricou al lui Babe Ruth, adjudecat în iunie pentru 5,6 milioane de dolari.
A fondat Comitetul Internaţional Olimpic
La doi ani după discurs, Pierre de Coubertin a fondat Comitetul Internaţional Olimpic, iar în 1896 au avut loc la Atena primele Jocuri Olimpice moderne.
La zece ani după acel discurs, Pierre de Coubertin a fondat Comitetul Internaţional Olimpic, în 1894, preambul al primelor Jocuri Olimpice din era modernă, care s-au desfăşurat la Atena, în 1896.
Documentul a dispărut timp de mai multe decenii, după decesul lui Pierre de Coubertin, în 1937.
La începutul anilor ’90, François d’Amat, un pasionat de Pierre de Coubertin, a dat de urmele manifestului în Elveţia, unde un colecţionar îl păstra într-un seif.
Pentru publicul larg, numele Pierre de Coubertin este legat pentru totdeauna de relansarea Jocurilor Olimpice, potrivit ioa.org.gr.
Coubertin n-a născut la Paris în 1863. Provenea dintr-o familie de aristocraţi, a făcut studii la Paris, iar activităţile sale intelectuale au arătat un interes mare pentru chestiuni educative şi importanţa antrenamentului fizic pentru educaţia tinerilor.
Relansarea Jocurilor Olimpice
În 1892, de Coubertin a evocat pentru prima oară în public ideea relansării Jocurilor Olimpice, iar după doi ani, în 1894, a prezentat oficial propunerea sa, tot în faţa unui public larg, la Congresul Internaţional de Atletism de la Sorbonna.
Prin aceste acţiuni, el a pus bazele Mişcării Olimpice moderne şi rămâne un pionier, căci el a avut ideea relansării Jocurilor Olimpice la nivel internaţional.
Coubertin credea că sportul trebuie internaţionalizat ca vector al păcii mondiale, de promovare a competiţiilor, a democraţiei şi bunăstării mentale şi fizice.
El califica Jocurile Olimpice drept jocul care a dat tineretului mondial, la fiecare patru ani, posibilitatea de a participa la o reuniune paşnică, cu o contribuţie la eliminarea neînţelegerilor acumulate şi disputelor dure, arată ioa.org.gr.
De Coubertin a fost preşedintele cu cel mai lung mandat la Comitetul Internaţional Olimpic şi şi-a consacrat viaţa dezvoltării Mişcării Olimpice şi promovării Ideii Olimpice.
