Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Ceaușescu îi ia fața lui Moghioroș după crimele de la Vadu Roșca
Articole online

Ceaușescu îi ia fața lui Moghioroș după crimele de la Vadu Roșca

Urmarea revoltelor țăranilor împotriva colectivizării forțate, la ședința din 7 decembrie 1957 s-au analizat în prezența liderilor importanți ai Partidului Muncitoresc Român (Apostol, Stoica, Bodnăraș, Borilă, Drăghici, Pârvulescu, Sălăjan, Coliu) „unele probleme” legate de transformarea socialistă a agriculturii.

În locul lui Moghioroș, viceprim-ministru și responsabil cu agricultura, apare ca prim-vorbitor pe marginea problemelor colectivizării Nicolae Ceaușescu căruia i se atribuise un rol important în coordonarea colectivizării, probabil datorită fermității de care dăduse dovadă în reprimarea răsculaților din Vrancea.

Cu acest prilej, Biroul Politic aprobă măsurile speciale luate în satele revoltate,  „în vederea restabilirii ordinii”.

Împotrivirile țăranilor nu au schimbat cu nimic procesul de colectivizare. În ședințele care au urmat, s-a decis să se continue cu munca de lămurire și cu colectivizarea.

Elementele dușmănoase

Pentru atenuarea tensiunilor, se hotăra ca în comunele învecinate celor ce avuseseră loc conflicte să fie trimiși activiști și propagandiști bine pregătiți, care să explice că „elemente dușmănoase au căutat să mobilizeze pe unii țărani împotriva politicii partidului”…

Și să se arate că împotriva elementelor dușmănoase statul democrat popular va lua măsuri severe și înviitor.

Se mai trimiteau și specialiști în agricultură care să întărească G.A.C.-urile.

În satele revoltate colectivizarea va fi reluată în 1960 și oamenii nu se vor mai opune.

Având în vedere reprimarea sângeroasă din 1957, cei mai mulți săteni din Vadu Roșca au cedat până la urmă și în 1959 se înființează primul GAC din sat, ,,Pamânt desțelenit”.

Colectivizarea se declară încheiată la Suraia pe 3 februarie 1962. Necolectivizați au rămas puțini, câteva familii, care au fost tot timpul prigonite de autorități și rău văzute de ceilalți.

Condamnările primite de cei arestați, obligațiile de natură fiscală, i-au determinat pe oameni să accepte  trecerea la structurile colectiviste.

Până la urmă oamenii s-au trecut la colectiv, mai forțați, mai lămuriți, ba că aveau copii și aceștia nu erau primiți la școli, ba că nu mai puteau face față impozitelor.

Alții au urmat tendința, s-au trecut rudele, s-au trecut vecinii, s-au trecut și ei și s-au trecut de teama de a nu le fi mai rău necolectivizați, nu din convingerea că le va fi mai bine la colectiv.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola