Evenimentul Istoric > Articole online > Ceauşescu dorea „desfiinţarea pactului agresiv NATO”. Explicaţiile dictatorului
Articole online

Ceauşescu dorea „desfiinţarea pactului agresiv NATO”. Explicaţiile dictatorului

Ceauşescu dorea „desfiinţarea pactului agresiv NATO”.
Fototeca online a comunismului romanesc

În 1967, la doi ani după ce preluase puterea în România, Nicolae Ceauşescu bifa o vizită de lucru la Sibiu şi dezvăluia unul dintre obiectivele sale: „desfiinţarea pactului agresiv NATO şi în acelaşi timp a pactului de la Varşovia în cadrul înfăptuirii securităţi în Europa”. În spiritul Epocii de Aur, piaţa centrală a oraşului a […]

În 1967, la doi ani după ce preluase puterea în România, Nicolae Ceauşescu bifa o vizită de lucru la Sibiu şi dezvăluia unul dintre obiectivele sale: „desfiinţarea pactului agresiv NATO şi în acelaşi timp a pactului de la Varşovia în cadrul înfăptuirii securităţi în Europa”.

În spiritul Epocii de Aur, piaţa centrală a oraşului a fost burduşită cu flori şi pancarte cu urale de bun venit. Cu voie sau de nevoie, mii de oameni au fost mobilizaţi pentru a-i arăta coducătorului mult iubit ce simt românii pentru el.

Momentul a fost marcat de autorităţile locale prin conferirea titlului de cetăţean de onoare liderului PCR. Totodată, Ceauşescu a primit şi o copie a primei enciclopedii româneşti tipărite la Sibiu. Gazdele primitoare au fost Aurel Cristea, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Sibiu, dar şi Nicolae Marchian, prim-secretar al Comitetului raional de partid.

Desigur, comitetul de primire a fost completat de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Nicolae Ceauşescu avea mai multe obiective în această călătorie. Unul dintre ele era legat de „obiectivele industriale agricole şi de interes social-cultural”, o mare obsesie a lui până în 1989, anul Revoluţiei şi al lichidării sale.

Presa comunistă relata la acea vreme că tovarăşii din delegaţie au discutat „cu oamenii muncii, cu activul de partid şi de stat din regiune despre activitatea desfăşurată pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor prevăzute în planul cincinal”.

Astfel, „mii de oameni ai muncii români, germani, maghiari care prin munca lor înfrăţită au dat o nouă înfăţişare acestui oraş” veneau în „întâmpinarea înalţilor oaspeţi, manifestându-şi dragostea nețărmurită faţă de Partidul Comunist”. A fost prezentă şi Elena Ceauşescu, aşa cum au observat cetăţenii care i-au aplaudat în „Oraşul de Jos”.

Acesta a fost momentul în care Ceauşescu a primit „cheia porţii de intrare în cetate” şi titlul de cetăţean de onoare al Sibiului. Titlu i-a fost acordat şi lui Ion Gheorghe Maurer, prim-ministrul din perioada comunistă. Conform agendei, a urmat  vizita la muzeul Brukenthal.

„În întâmpinarea lor a venit directorul muzeului, profesorul Nicolae Lupu şi întregul colectiv de conducere, urându-le un cald «bun venit» în acest lăcaş de artă şi cultură”, notau jurnaliştii vremii.

Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi alţi membri de partid au vizitat galeria de artă plastică. Cu aerul unor oameni pricepuţi la artă, ei „au cercetat cu mare interes tezaurul de artă expus în muzeu felicitând colectivul pentru grijă cu care păstrează colecţiile şi fructuoasa activitate ştiinţifică”.

Nicolae Ceauşescu avea planuri grandioase pentru dezvoltarea oraşului Sibiu

A urmat întâlnirea din sala Baroc a muzeului, adică un schimb de impresii între conducătorii de partid şi de stat cu reprezentanţii intelectualităţii din Sibiu. Şi asta în contextul în care viitorul preşedinte al Republicii Socialiste România a manifestat dintotdeauna o anumită adversitate faţă de intelectuali.

Dincolo de controlarea punerii în aplicare a ordinelor sale, Ceauşescu n-a ratat ocazia de a lansa câteva mesaje propagandistice. „Ceauşescu era interesat şi de felul în care planurile de industrializare erau puse în practică şi se implica direct în construirea acestor planuri. Acesta era un alt motiv al vizitelor sale”, declara istoricul Sorin Radu.

Liderul PCR a mers şi la biblioteca Astra, loc în care a privit serbarea Astrei. „Conducătorii de partid şi de stat” au fost martori la o nuntă ciobănească, „prilej de reînviere a unor variate obiceiuri din partea locului”, dar şi la un „dans specific acestor serbări- calușerul, pe melodia «Banu Mărăcine»”.

Mai departe a fost programată baia de mulţime în „piaţa centrală”, loc în care au fost aşteptaţi de aproape 30.000 de cetăţeni din oraş şi din împrejurimi. Ceauşescu a ţinut acolo „o cuvântare” care „subliniată” în repetate rânduri de „vii şi puternice aplauze”. „Ne propunem după cum bine ştiţi pentru desfiinţarea pactului agresiv NATO şi în acelaşi timp a pactului de la Varşovia în cadrul înfăptuirii securităţii în Europa.

Dar se înţelege că atâta timp cât există Pactul de la Varşovia ca membră a acestui pact, România dezvoltă şi va dezvolta colaborarea şi pregătirea comună de luptă a armatelor noastre pornind desigur de la principiile care guvernează relaţiile dintre ţările socialiste de la faptul că fiecare ţară, fiecare armată, trebuie să fie organizată şi puternică din toate punctele de vedere.

În ultimii 2, 3 ani, reacţiunea imperialistă şi în primul rând imperialismul american a intervenit în treburile unui şir de popoare. A dezlănţuit războiul din Vietnam, a intervenit şi a organizat sprijinul reacţiunii în Indonezia, în Republica Dominicană, în Ghana, acum cîţiva ani în Irak, recent în Grecia, toate cu scopul de a sprijini cele mai reacţionare forţe interne şi pentru a împiedica progresul economic şi social al acestor ţări”, remarca în Nicolae Ceauşescu în discursul de la Sibiu, conform turnulsfatului.ro.

sursa foto: Fototeca online a comunismului românesc  – cota 333/1967

Registration

Aici iti poti reseta parola