Unul dintre martorii acelui moment de cotitură în evoluţia PMR a fost Janos Fazekas, ministrul Industriei Alimentare la acea vreme. Într-un interviu publicat în Arhiva de istorie orală şi realizat de Virginia Călin în 1997, fostul viceprim-ministru care a decedat în martie 2004, la 78 de ani, a dezvăluit cât de abil a fost Ceauşescu în momentul în care s-a ivit ocazia ideală de a reveni în jocurile pentru preluarea ştafetei de la Gheorghe Gheorghiu-Dej.
„Moartea lui Dej noi am simţit-o ca pe o tragedie naţională, o tragedie de partid. Eu am fost în relaţii foarte bune cu Gheorghiu-Dej și, cu toate că îl criticam de multe ori, pe mine nu m-a dat afară pentru că avea o simpatie faţă de cadrele tinere.
Când a murit Gheorghiu-Dej, Lica Gheorghiu (n.r. – fiica liderului comunist) m-a ajutat să ajung la casa lor. Am ajuns acolo prin lacul Herăstrău cu un motor. De ce a trebuit să mă ajute Lica? Pentru că Ceauşescu a luat măsură să nu-mi dea voie să intru.
Eu eram doar ministrul Industriei Alimentare, nu mai eram secretar al Comitetului Central. Şi a stabilit-o. Pe mine m-a ajutat Lica să intru în casă şi, prin urmare, am fost de față când a murit Dej. Existau personalităţi în conducerea de partid, ca Maurer, Bodnăraş, Moghioroş, Borilă, Drăghici, Chivu Stoica…
Nu i-a dat nimeni niciun fel de mandat lui Ceauşescu. Și la patul morţii lui Dej, deodată Ceauşescu ia cuvântul şi face un jurământ faţă de tovarăşul Dej: «Vom lupta pentru unitatea partidului! Vom lupta pentru construcţia socialismului! Vom lupta pentru creşterea nivelului de trai al poporului, de cultură, de civilizaţie!»
Aspect din timpul vizitei conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Bacău (Nicolae Ceauşescu şi Gheorghe Gheorghiu-Dej)
Prin aceasta a adus la cunoştinţa noastră ce vrea el să fie! Iniţial, Dej a propus ca Maurer să fie prim-secretar. Maurer nu a acceptat, a spus că prim-secretar trebuie să fie un român, un cetăţean de naţionalitate română: «Mama mea este franţuzoaică, tatăl meu este german, nu este bine să fiu eu…» Şi atunci Dej a venit cu o altă propunere: «Ce zici de Gheorghe Apostol?» Şi Maurer a zis: «Da, foarte bun. Gheorghe Apostol este foarte bun!»
Şi atunci Dej i-a însărcinat pe Maurer şi pe Bodnăraş să discute cu toţi membrii Biroului Politic. Eu eram la Dej când a discutat cu Maurer, eu am auzit. Maurer şi Bodnăraş au stat de vorbă şi cu Ceauşescu, iar Ceauşescu a fost de acord să fie tovarăşul Apostol succesorul lui Dej.
Dar a intervenit ceva deosebit: când a fost chemat la tovarăşul Maurer ca să-i spună propunerea lui Dej, Chivu Stoica a declarat că este de acord. După ce a plecat de la tovarăşul Maurer, Chivu Stoica a venit la mine, la Ministerul Industriei Alimentare, şi mi-a spus: «Janos, am fost la Jean Maurer, mi-a spus de Ghiţă Apostol şi eu sunt de acord. Acum mă duc la Gheorghe Apostol – asta era seara pe la 10-11, să-i spun şi lui.»
Şi eu i-am spus: «Dacă te duci acolo, spune că aripa tânără din Comitetul Central îl susţinem pe Apostol. M-am referit la Trofin Virgil, Petre Lupu, Ion Ioniţă, Bughici Simion… el nu era aşa de tânăr, la Răutu, cu care am discutat… Am discutat eu cu mai mulţi.
Noi nu recunoșteam tradiţia dogmatică care era atunci în partid, că secretarul cu probleme organizatorice este persoana numărul 2 şi ea ar trebui să urmeze. La noi persoana numărul 2 era Maurer, care era cel mai capabil şi cel mai cult din tot Biroul Politic şi care era stimat.
Când a fost la Maurer, Chivu Stoica a întrebat: «Ce va fi cu Nicu Ceauşescu?” Maurer a spus: «Nicu Ceauşescu o să vină aici, la guvern! Tovarăşul Dej a spus să îl iau la mine aici, la guvern, pentru că tovarăşul Moghioroş e grav bolnav și nu mai poate să coordoneze agricultura.»
Deci, când s-a dus tovarăşul Chivu la Apostol, s-au îmbrăţişat, s-au pupat – aşa mi-a spus Apostol – şi Chivu Stoica a spus: «Uite, am fost la Jean Maurer, am fost la Janos Fazekas, iată ce mi-au spus…»
Chivu ştia că Ceauşescu va fi schimbat la plenară, ştia că va merge la guvern. Și îi pune o întrebare lui Apostol: «Spune, Ghiţă, te alegem prim secretar, o să păstrezi tu şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat?» Apostol, nesesizând ce doreşte Chivu, a spus: «Asta o să hotărască Biroul Politic!»
Din asta Chivu a tras concluzia că Apostol vrea să fie şi preşedintele Consiliului de Stat, ca Gheorghiu Dej. A doua zi, Chivu Stoica s-a dus la Ceauşescu şi i-a spus: «Să ştii că se zvoneşte că o să fii tu schimbat şi te duci la guvern ca vicepreşedinte.» Şi atunci au împărţit ei puterile: Chivu să devină preşedintele Consiliului de Stat, Maurer să rămână prim-ministru şi Ceauşescu să fie prim secretar.
După înmormântarea lui Dej, Maurer şi cu Bodnăraş au venit la partid ca să convoace Biroul Politic şi, după aceea, să convoace Plenara Comitetului Central. Maurer: «Hai să convocăm membrii Biroului Politic, să hotărâm alegerea lui Gheorghe Apostol!»
Şi atunci a sărit Ceauşescu de pe scaun şi a urlat că nu e de acord cu alegerea lui Gheorghe Apostol! Dar înainte de înmormântare a fost de acord… Maurer a devenit foarte nervos faţă de aceste minciuni ale lui Ceauşescu, că înainte de înmormântare a fost de acord şi acum nu a mai fost de acord.
«Adică văd că vrei să fii tu prim secretar! Păi atunci să fii tu prim-secretar!» Nu a fost o propunere «eu propun să fie Ceauşescu!» Atunci Maurer s-a dus în sala Biroului Politic unde erau invitaţi şi supleanţii: «Iată, Nicu vrea să fie prim-secretar! Hotărâţi-vă ce faceţi dacă el vrea să fie!» Maurer trebuia să îi spună lui Ceaușescu: «Gheorghiu Dej l-a propus pe Apostol, este un testament, trebuie să îl respectăm.
Vrei şi tu să fii, te punem şi pe tine şi îl punem şi pe Chivu Stoica, trei pe listă, vot secret!» Şi dacă se făcea vot secret ieşea Apostol, pentru că Ceaușescu nu era iubit de membrii Comitetului Central. Dar a fost vot deschis. Asta a fost o mare tragedie»”, declara Fazekas în interviul publicat pe rador.ro.
Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota arhivistică: 12/1976
explicaţie foto: Nicolae Ceauşescu i-a înmânat Ordinul „23 August” cl. I, conferit lui Janos Fazekas, cu prilejul împlinirii vârstei de 50 de ani (16 februarie 1976).
Fototeca online a comunismului românesc. Cota 336/1966
