Între figurile proeminente ale nomenclaturii edificate în România după 1948, Gheorghe Apostol reprezintă un caz aparte. Deşi a deţinut, pe linie de partid, cele mai înalte demnităţi şi a fost desemnat de către Gh. Gheorghiu-Dej ca succesor la conducerea P.M.R., el a ratat mereu ocazia de a se impune definitiv în ierarhia politică a regimului […]
Acces restricționat. Dacă doriți să citiți acest articol, mergeți pe edituradecarte.ro și achiziționați ediția Septembrie 2020