Japonia împărțită în două
Narațiunea tradițională este că la mijlocul anului 1941, liderii japonezi au fost împărțiți între facțiunea susținută de armata imperială, care dorea să atace Rusia și facțiunea susținută de marină care dorea confiscarea resurselor din Asia de Sud-Est.
În toamna anului 1941, liderii japonezi au luat decizia de a declara război puterilor occidentale. Impulsul imediat a fost o serie de embargouri americane și europene care au lăsat Japonia să se confrunte cu perspectiva de a rămâne fără combustibil pentru fabricile și navele sale.
Din punct de vedere militar, rezultatul unui război rus-japonez din 1941 ar fi fost interesant. Armata japoneză nu a fost mecanizată conform standardelor occidentale și sovietice, punându-le în dezavantaj față de armata sovietică. Însă, se putea mișca repede, lupta la fel de fanatic ca trupele sovietice și era pricepută în tactici de infiltrare și lupte nocturne, bucurându-se de un sprijin aerian și naval.
Însă, la acea dată, Armata Roșie fusese devastată de Stalin. Trupele siberiene se aflau la capătul unei linii lungi de aprovizionare din vestul Rusiei, care a fost perturbată de capturarea germană de fabrici și resurse. Având de ales între păstrarea Moscovei sau a Vladivostokului, Stalin ar fi acordat prioritate apărării capitalei sovietice, astfel încât Japonia ar fi putut ataca Vladivostok și coasta siberiană fără prea multe eforturi.
O problemă psihologică
Prin urmare, un război rus-japonez din 1941 se rezumă la două întrebări. În primul rând, dacă bătălia de la Moscova a fost unul dintre punctele de cotitură al celui de-al Doilea Război Mondial, atunci ar fi fost Japonia cea care ar fi putut paraliza contraofensiva sovietică ? Germania s-a apropiat de capturarea zonelor petroliere Stalingrad și Caucaz înainte ca sovieticii să lanseze contraofensiva lor devastatoare din noiembrie 1942. Trimiterea forțelor să oprească sau cel puțin să întârzie un avans japonez nu ar fi însemnat o catastrofă pentru Germania ?
În al doilea rând, Stalin a suferit o criză nervoasă atunci când Germania, cu care Rusia a încheiat un pact de neagresiune și-a lansat atacul Barbarossa. Cum ar fi reacționat Stalin dacă ar fi aflat că Japonia atacă din cealaltă parte Uniunea Sovietică ? Armata Roșie a avut patru milioane de victime în 1941, având și destule probleme cât a încercat să construiască noi divizii și să le controleze pe cele pe care le avea deja în vestul Rusiei, fără a fi nevoie să se ocupe de frontul siberian.
Războiul ruso-german a fost un război de anihilare. Pacea nu a fost posibilă până când o parte sau cealaltă nu a fost cucerită. Dar ar fi putut Stalin să cedeze Siberia în schimbul unui armistițiu cu Japonia ? Dacă Japonia ar fi declarat război Uniunii Sovietice în 1941, resursele sovietice s-ar fi îndepărtat de Germania, iar războiul s-ar fi prelungit.
