Se crede că primii călăreți ai cailor au fost brahmanii din India. În mitologia hindusă apare, sub numele de Manu, Sveyambhuva sau Viraj, primul om care a călărit un cal.
Hitiții au lăsat primul text despre creșterea cailor.
Acest document a fost scris in jurul anului 1600 Î.H și conține câteva sfaturi despre dresajul cailor care sunt aplicabile și astăzi.
Grecii credeau că veneau din mare, fiind o creație a lui Poseidon.
Poate centaurul, jumătate om, jumătate cal, este reprezentarea primului cavaler pe care grecii l-au văzut călăre.
Calul înaripat, Pegasus, apare și el în mitologia greacă, reprezentând un mod prin care Poseidon a încercat să le indice oamenilor sursele de apă proaspată.
Se știe că, unde simt că există o sursă de apă, caii sălbatici bat cu copita în pamantul arid.
Caii sunt mai nervoşi când se confruntă cu o expresie de furie şi mai relaxaţi atunci când se confruntă cu o expresie de bucurie pe chipul stăpânului, arată un studiu mai vechi al Institutului naţional de cercetare pentru agricultură, alimentaţie şi mediu (Inrae) Val de Loire şi Institutului francez de echitaţie (IFCE).
Un nou studiu, publicat luni în Franţa, arată că este benefic ca unui cal să i se vorbească pe tonul folosit în cazul unui bebeluş.
„Caii sunt mai atenţi şi par să ne înţeleagă mai bine intenţiile” atunci când tonul folosit de călăreţ este „mai ridicat”, iar acesta din urmă foloseşte „intonaţii exaggerate”, se arată în studiul realizat de Inrae și IFCE.
„Prin urmare, această metodă ar trebui integrată de călăreţi şi crescători în relaţia lor cu caii pentru a facilita interacţiunile zilnice şi pentru a îmbunătăţi bunăstarea acestor animale”, se menţionează în comunicatul INRAE, citat de Agerpres.
Folosind acest limbaj, oamenii captează mai bine atenţia cailor, care „au performanţe mai bune de învăţare”, aşa cum s-a dovedit deja în cazul câinilor şi a primatelor.
Studiul complet a fost publicat în revista ştiinţifică Animal Cognition.
Pentru a evalua impactul acestui limbaj, etologii au efectuat două serii de teste cu douăzeci de cai.
Cailor cărora li s-a vorbit ca unor bebeluşi „au răspuns mai favorabil, au fost mai liniştiţi, s-au uitat mai mult la experimentator şi au răspuns la gesturile de îngrijire ale acestuia, gesturi pe care (caii) nu le fac dacă limbajul folosit este unul neutru, ca în cazul adulţilor”, a mai spus Inrae.
În cazul celui de-a doilea test, oamenii de ştiinţă au descoperit că ordinele pentru obţinerea hranei erau cel mai bine urmate de cai dacă le erau comunicate pe un ton copilăresc.
