Ce este analiza cantitativă?
Analiza cantitativă presupune o colecție de date numerice de tipul duratelor, incidentelor etc. provenind de pildă de la anumite populații sau de la eșantioane ale populației în sens larg. Datele pot fi strânse fie în cercetarea de laborator, fie în urma unor studii de teren, ceea ce contează mai ales în cadrul acestui tip de cercetare fiind procesul, ,,indiferent dacă colectarea inițială a datelor a produs valori numerice sau dacă valorile nenumerice au fost ulterior convertite în numere ca parte a procesului de analiză, ca în analiza de conținut”.
Conceptul de analiza cantitativă e strâns legat de cel de epistemologie realistă, ceea ce înseamnă că tot ceea ce se poate cunoaște despre lucrurile reale din jur, în măsura în care se acceptă existența fizică a unui real înconjurător, poate fi și măsurat și evaluat pe baza unor date numerice și statistice, un exemplu bun prin care analiza de tip cantitativ e binevenită fiind schimbările în timp, evoluțiile à longue durée ale unei societăți anume.
Analiza cantitativă produce adevăruri/date clare despre obiectul cercetat, în sens larg al termenului, permite elaborarea analizelor statistice și verificarea ipotezelor, oferă datele necesare experimentelor, condiția fiind cunoașterea prealabilă a zonei de interes pentru ca metodele cantitative să producă date sigure pe baza întrebărilor de cercetare.
Ce presupune analiza cantitativă?
Analiza cantitativă presupune lucrul cu o date multiple, iar pentru a minimiza eventualele probleme în timpul analizei este necesară întocmirea unui chestionar, unui sondaj bine articulat și bine conceput și aplicat pentru a nu exista informații lipsă
Desigur, realizarea unei analize cantitative presupune de bună seamă o abilitatea în mânuirea unor programe, unor soft-uri capabile să genereze pe baza datelor introduse grafice, tabele, diagrame, menite a scuti cercetătorul de o muncă în plus.
Analiza cantitativă nu se limitează însă doar la descrierea datelor adunate, cercetătorul trebuind să găsească conexiuni între variabilele pe care le-a ilustrat în analiza sa, ceea ce se cheamă analiză multivariată. Alte două concepte sunt indisolubil legate de cel de analiză cantitativă: validitatea, pentru că validitatea operaționalizării și măsurării țin de cercetarea cantitativă, iar variabilele trebuie să măsoare în mod corect, just, conceptele, și fiabilitatea, adică punctul până la care un instrument oferă date consistente, veridice, exacte. Țelul final al unei analize este deci producerea unui raport, iar analiza propriu-zisă poate fi realizată după colectarea datelor, spre deosebire de analiza de tip calitativ, unde cercetătorul poate analiza pe măsură ce obține date, în timp ce evoluează progresiv cercetarea sa.
Există în cercetarea cantitativă patru tipuri de date pe care un cercetător le poate obține: date nominale, ordinale, de interval și de raport. Dacă primul tip de date oferă informații de tipul A sau B, ultimul oferă informații ce țin de așezarea unor date numerice nominale în raporturi de tip 2:1 4:1 etc. În cercetarea cantitativă, aceste concepte au fost considerate cruciale și se concentrează în mare parte asupra ideii de acuratețe a măsurătorilor.
