Cele șapte morminte conțin rămășițele a opt persoane, deoarece ]n unul dintre ele sunt doi sugari care probabil au murit la scurt timp după naștere.
În morminte au fost găsite monede, un pieptene, un cuțit, rămășițele unei centuri – tipice practicilor funerare păgâne, dar orientarea est-vest indică faptul că este, totuși, vorba înmormântări creștine.
Însă, sunt semnificativ diferite de înmormântările anterioare creștine din Sigtuna.
Câțiva dintre cei decedați au fost așezați în sicrie de lemn care au fost apoi îngropate pe un pat căptușit cu piatră și acoperite cu mai alte pietre. Niciunul dintre sicrie nu a rezistat timpului, dar cuiele de fier atestă utilizarea lor.
Acest design al mormântului nu a fost descoperit în oraș până acum. Înainte de această descoperire, primele înmormântări creștine din Sigtuna erau tot pe axa est-vest, dar fără bunuri funerare.
Arheologii cred că trebuie să fi existat preoți cu experiență în Sigtuna pentru a practica înmormântări creștine, în acea perioadă de tranziție la creștinism.
Capitala
Sigtuna a fost fondat pe malul lacului Mälaren în anii 970 de regele Eric cel Victorios.
A fost capitală în timpul domniei fiului lui Eric, Olof Skötkonung, primul rege creștin al Suediei.
Primele monede suedeze au fost bătute la Sigtuna din anii 990 până la începutul anilor 1030.
Creșterea și prosperitatea sa au început să scadă când scaunul episcopal a fost mutat în Uppsala în jurul anului 1164, iar orașul și-a pierdut semnificația economică, politică și religioasă pentru vecinii săi.
Oasele și bunurile funerare sunt acum studiate și analizate. Cercetătorii speră să poată identifica mai precis datele înmormântărilor pentru a arunca o nouă lumină asupra înmormântărilor creștine timpurii din Sigtuna.
Obiectele vor fi conservate pentru a fi expuse ulterior la Muzeul Sigtuna.
