Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Căzut de copil rob la turci, a fost mană cerească pentru neamul românesc
Articole online

Căzut de copil rob la turci, a fost mană cerească pentru neamul românesc

S-a născut în Georgia, în jurul anului 1650, iar viața sa s-a schimbat definitiv când, copil fiind, a fost luat în robie.

O altă dispoziție redactată în document, reflectând interesul său pentru educația copiilor proveniți din medii familiale nevoiașe, este aceea ca unul dintre preoţii de mir să se ocupe de instruirea şi de susţinerea la învăţătură, pe lângă Mânăstire, a unui număr de trei copii săraci, timp de patru ani, pentru a învăţa în primul rând a vorbi şi a scrie slavoneşte şi româneşte, fiindu-le acoperite cheltuielile de casă, masă, haine şi cărţi.

Prima bibliotecă publică din Ţara Românească

Printre reglementările impuse de Antim Ivireanul pentru funcționarea Mânăstirii Antim se numără și cea privind dreptul de împrumut al cărţilor din biblioteca acesteia, care vor fi contabilizate în „catastihul bisericii”, ceea ce transformă locașul în prima bibliotecă publică din Ţara Românească, având în vedere că trebuiau respectate formalități specifice pentru împrumutul cărților.

Printre dispozițiile prezente în document se numără și milosteniile pe care așezământul mânăstiresc trebuia să le facă pentru săraci.

Se porunceşte preoţilor să îi înmormânteze gratuit pe săracii fără adăpost şi să li se facă pomenirile după lege, urmând ca tot din veniturile Mânăstirii să fie îmbrăcați săracii, copii şi bătrânii, iar străinilor li se asigură găzduire timp de trei zile.

Așezământul Mânăstirii Antim din București: cartuș pentru semnătură, ornat cu miniaturi reprezentând frunze de acant, executate în lichid de aur și de argint, cuprinzând semnătura Mitropolitului, scrisă cu lichid de aur în limba greacă. (detaliu) – ANR, SANIC, Colecția Suluri, 13

Chiar şi bolnavii, indiferent de originea lor, sunt în atenţia lui Antim Ivireanul, egumenul şi călugării fiind datori să-i cerceteze, „altfel vor avea osândă de nu-i vor cerceta”.

În frontispiciul mănăstirii, într-un medalion susținut de două sirene este imaginea Mânăstirii, însoțită de chipul lui Isus Hristos și de doi îngeri.

Pe marginea medalionului central, în 8 medalioane mai mici sunt scrise literele numelui Mitropolitului: ANTHIMOS, însoțite fiecare de imaginea câte unei vietăți al cărei nume în limba greacă începe cu litera respectivă:

A de o acvilă (Aetos); N de un liliac (Nyxterida), TH de un animal sălbatic, fiară (Thyro); Ï de un șoim (Ïerokotroyo); M de o albină (Melissa); O de o viperă (Ohia); S de un melc (Salingari).

 

Foto: 1715 (7223), iulie 20, București. Hrisov arhieresc (Așezământul Mânăstirii Antim) prin care Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești, stabilește regulile după care urmează să se conducă Mânăstirea Antim, ctitoria sa din București (ANR, SANIC, Colecția Suluri, 13)

 

Sursa: Pagina de Facebook a Arhivelor Naționale ale României

Pagini: 1 2

Registration

Aici iti poti reseta parola