Ecologismul și pandemia aduc mai aproape iobăgia
Este o tranziție de la capitalismul democratic la o formă feudală de iobăgie, spune demograful american Joel Kotkin.
Kotkin este un democrat american, dar nu face parte nici din tabăra centristă aflată la putere, nici din extrema stângă ecologistă. A rămas fidel ideii că menirea stângii este să apere clasele muncitoareși nu se mai regăsește în ceea ce se întâmplă în zilele noastre.
Potrivit lui Joel Kotkin, politicile ecologice, presupuse bine intenționate, care sunt adoptate în Occident, vin cu niște cheltuieli enorme pentru clasele muncitoare și de mijloc.
Kotkin a cris în „Spiked” la începutul acestui an ce crede despre tranziția spre economia verde. „Măsurile climatice extreme au condus la pierderea locurilor de muncă tradiționale ale muncitorimii în sectoare precum producția, construcțiile și sectorul energetic, în timp ce alte reglementări de mediu au făcut să crescă prețul locuințelor”.
Clasa de mijloc e sortită pieirii
Teza lui Kotkin este că Occidentul este pe drumul spre iobăgie. În loc să rămână o societate capitalistă în care o clasă de mijloc importantă numeric, deținătoare de active, susține un sistem democratic stabil, establishmentul nne îndreaptă spre o societate feudală stratificată.
Proprietatea asupra locuințelor și întreprinderilor mici este în scădere, în special în rândul tinerilor și a celor mai puțin înstăriți. Pe de altă parte, elitele tehnocrate se permanentizează la conducerea aparatului administrativ de stat. Mai mult, oligarhii corporativi ajung să domine atât economia, cât și societatea.
Această tranziție are loc de ceva timp, dar ea a fost accelerată de blocajele Covid-19 și de zelul cu care guvernele occidentale au adoptat drept țintă o economie cu emisii nete zero.
Ambele procese au același rezultat transferă bogăția de la miliarde de săraci și spre oliogarhia celor fabulos de bogați.
Australia este acum angajată oficial să atingă un obiectiv de zero emisii nete până în 2050.
Numai bogații își vor mai permite o casă sau o mașină
Câteva exemple o să vă edifice despre ce este vorb. În Australia, dincolo de sloganul „tehnologie, nu taxe”, oamenii n-au nici cea mai vagă idee cum intenționează guvernul să-și atingă ambițioasele obiective.
Trezoreria Marii Britanii, prin contrast, a lansat recent un raport Net-zero Review, care oferă detalii despre modul în care guvernul Regatului Unit se așteaptă să ajungă la zero net.
Raportul recunoaște cu o sinceritate surprinzătoare : „Costurile și beneficiile tranziției către o economie net zero vor trece în cele din urmă către gospodării printr-o serie de canale ”.
Diagrama arată că, indiferent de politica sau mecanismul specific, costurile cu zero net vor fi suportate întotdeauna de gospodării.
Cu alte cuvinte, sloganul „tehnologie nu taxe” nu este doar lipsit de sens, ci o adevărată înșelătorie. Toate schemele finanțate de contribuabili înseamnă taxe mai mari. Subvenționarea anumitor tipuri de energie, mașini electrice sau panouri solare înseamnă taxe mai mari. Solicitarea companiilor să adopte tehnologia verde însemna prețuri mai mari și mai puține opțiuni – de fapt, o taxă pe furiș.
Raportul britanic notează, de asemenea, că „gospodăriile cu cel mai mare venit emit de aproximativ trei ori mai mult carbon decât gospodăriile cu cel mai mic venit”.
Dar cu toate apelurile lor pentru ca cei cu venituri mai mari să „plătească cota echitabilă din impozite”, stânga politică nu le cere niciodată să-și reducă cota din emisii.
De fapt, prea des, „a acționa în privința schimbărilor climatice” înseamnă doar eliminarea locurilor de muncă, mașinilor, electricității, alimentelor și hobby-urilor gospodăriilor cu cele mai mici venituri.
Poate exista o societate democratică fără o clasă de mijloc?
Ziarul Telegraph din Marea Britanie, vorbind despre planul guvernului Johnson de a ajunge la zero net, a remarcat că creditorii ar putea fi obligați să respecte obiectivele de certificare a eficienței energetice înainte de a primi împrumuturi pentru locuințe.
„Acest lucru ar putea însemna credite ipotecare mai scumpe pentru casele cu performanțe proaste, pentru a încuraja adoptarea unor măsuri precum izolarea pereților sau a acoperișului”, se arată în raport. „Cu toate acestea, guvernul nu a furnizat nicio măsură suplimentară pentru a sprijini măsurile de eficiență energetică pentru proprietarii de case, după eșecul Grant-ului pentru locuințe verzi anul trecut.”
Ce înseamnă acest lucru? Proprietatea asupra unei case și-o vor putea permite numai pcei care își permit anumite tipuri de tehnologie. La fel și pentru mașini. Numai bogații își vor permite vehicule electrice scumpe. Electricitatea va deveni și mai scumpă, iar gazul ar putea fi interzis în curând.
După cum spunea recent Carlos Tavares, șeful producătorului auto Stellantis, acest lucru va schimba fundamental Occidentul.
„Nu îmi pot imagina o societate democratică în care să nu existe libertate de mobilitate pentru că este doar pentru oamenii bogați [să dețină mașini] și toți ceilalți vor folosi transportul public”, a spus el.
Transformarea predicțiilor lui Kotkin în realitate o puteți urmări acum în timp real. El este unul dintre puținii oameni de stânga dezamăgiți care realizează că atunci când cele mai mari corporații, bănci, finanțatori și companii tehnologice, împreună cu guvernele, se aliniază la o politică cu care alegătorii nu au fost de acord niciodată, viitorul nu sună bine nici pentru clasa de mijloc, nici pentru proletariat sau pentru democrație, scrie The Epoch Times.
