Potrivit unui studiu publicat pe 24 martie 2021 în revista PLOS One, realizat de o echipă de arheologi de la Academia de Științe a Austriei din Viena și de la Institutul Arheologic Austriac, este posibil ca bărbaților care munceau la minele din Alpii răsăriteni, în epoca bronzului târziu (1.000-900 î.Hr.) să li se fi „livrat” hrană gătită în timpul zilei de lucru.
Arheo-botanistul Andreas Heiss și colegii săi au descoperit resturi alimentare coapte, în special cereale măcinate fin, într-o mină antică de cupru din Prigglitz-Gasteil, în Alpii austrieci, exploatată în epoca bronzului.
Este vorba de alimente care necesitau obligatoriu gătire pentru a deveni comestibile: acest lucru se realiza prin separarea semințelor de învelișul lor și coacere.
Totuși, cercetătorii nu au descoperit nici o urmă a unei astfel de activități în proximitatea sitului. Concluzia a fost ușor de tras: hrana trebuie să fi fost transportată până în subteran.
„Toate primele etape ale transformării erau total absente, ceea ce în general este un indicator bun al obiceiului de consum: oamenii nu produceau ei înșiși, ci primeau produse deja pregătite”, explică Andreas Heiss în studiu.
Ingredientele lichide, precum laptele, nu s-au păstrat, de aceea arheologilor le este imposibil de a determina cu precizie ce feluri de mâncare le erau aduse și servite minerilor, este este probabil că acestea erau pe bază de pâine.
Semințe de mei cu bob rotund (a), semințe de mei cu bob lung (b), și boabe de linte descoperite la Prigglitz-Gasteil
„Absența neghinei, combinată cu o puternică prezență a alimentelor transformate, sugerează că minerii din Prigglitz-Gasteil erau aprovizionați din exterior cu cereale gata coapte și gătite, fie de la comunitățile învecinate, fie de la distanțe mai mari”, arată studiul.
Cercetări anterioare arătau că minerilor li se aducea carne de porc, însă noile descoperiri demonstrează că și alimentele de origine vegetale constituiau o parte importantă a alimentației lor.
