Această amintire se găsește în cartea nemțească tipărită în 1781 la Viena de către austriacul Franz Joseph Sulzer, adus ca dascăl la Curtea Domnească.
De la acesta avem și cel dintâi plan civil al Bucureștilor, căci hărți militare făcuseră și austriecii și rușii.
Cărturarul austriac spune că Alexandru Ipsilante a făcut două chioșcuri: unul la Herăstrău, clădit după felul cum erau ridicate chioșcurile împărătești de la Stambul, și altul la Cotroceni.
Aceste chioșcuri erau „case de priveală”, cum spuneau cronicarii noștri, vorbind de casele de vară ale voievozilor și boierilor.
Chioșcul lui Ipsilante ridicat pe malurile lacului Herăstrău – pe atunci neamenajat și necanalizat – avea vederea către apa albăstrui-verzuie.
Aceste case de priveală vor fi însă mai târziu întrecute de cele pe care Nicolae Mavrogheni Vodă le va ridica la biserica Vlaherna de la Izvorul Tămăduirii.
Iată ce ne spune Sulzer despre chioșcul lui Ipsilante:
„La Herăstrău, căruia i se spune așa de la un fierăstrău mecanic ce era așezat odinioară acolo, Prințul actual a poruncit să se clădească în apropierea lacului o locuință de petrecere, de lemn în felul celor turcești, care slujeaște cu atât mai bine de plimbare obișnuită a boierilor bucureșteni cu cât depărtarea ei este de un ceas de mahalalele Capitalei.
Heleșteul, de lângă această casă de plăcere, e întins, foarte limpede și are, la mijloc, un mic ostrov în jrul căruia Doamna, însoțită de jupânesele Curții, obișnuiește să se plimbe într-o luntre mare, în sunetul muzicii turcești, care place atât de mult”.
Cântau și jupânesele melodii turcești, de care grecii, în general, dar mai ales sexul frumos al acestei națiuni, erau mari amatori și păreau foarte mișcați de ele.
Calea Dorobanților se numea, înainte de 1878, Ulița Fierăstrăului sau Herăstrăului.
Lucrările de amenajare a Parcului Herăstrău au început în 1933, când a fost asanată balta, s-au construit drumuri de acces, debarcadere şi restaurante.
A fost numit inițial Parcul Național, aici organizându-se în anul 1936 expoziția Luna Bucureștilor.
