A fost odată în București: Orașul Piticilor. Foto în articol

 

Cu prilejul expoziției „Luna Bucureștilor”, din Parcul Herăstrău, pe atunci „Carol al II-lea”, azi ”Regele Mihai I”, municipalitatea a înființat în 1937 un oraș al piticilor, cu toate cele necesare unei așezări adevărate.

Bucureștenii dădeau năvală să vadă ciudatul orășel și pe simpaticii lui locuitori.

Orășelul, înconjurat de un zid de cetate, a fost construit pe malul lacului.

Pe parapetul zidului, un omuleț de-o șchioapă se plimba grav, în haină militară, cu armă la spate, păzind intrarea.

Se intra în oraș pe o poartă împodobită de o figură uriașă, un Gulliver din poveste.

Gara

 

În imediata apropierea găseai gara. Șeful stației, un pitic, normal, care măsura 1,10 metri, cu o figură foarte gravă, era în permanență preocupat de sosirile și plecările trenurilor.

Pe locomotiva trenului liliputan se afla deasemenea un pitic.

Vizitatorii care luau trenul ajungeau în centru în nici un minut.

Acolo se afla biserica, primăria, dispensarul, banca, casa de editură și librărie, un salon de mode, un restaurant, o cafenea și alte așezăminte edilitare, obișnuite într-un oraș.

Prin instituții și prin locuințe, toate pe potriva lor, se învârteau pitici și pitice, cel mai înalt având 1,20 metri, iar cel mai scund 68 de cm.

Discursul

Primarul, de prin părțile Brăilei, pe numele său Sandu, înalt de 1,16 m, avea toată prestanța cuvenită. El își petrecea mai tot timpul pe terasa cafenelei în tovărășia notabilităților orașului și a artiștilor.

Când socotea că s-au adunat mai mulți vizitatori străini, primarul se urca pe estradă și pronunța un discurs de bun sosit oamenilor mari, prezentându-le, pe rând personajele de seamă ale orășelului.

Trupa de liliputani Gnidley fusese adusă cu mari sacrificii. Echilibriștii, călăreții de înaltă școală, dansatorii, acrobații clovni din circul de pitici dădeau reprezentații peste nivelul circurilor cunoscute.

Piticii, adunați din mai multe țări, trăiau în orașul care li se construise, într-o comunitate de invidiat.

Cel mai bătrân locuitor avea 38 de ani, iar cel mai tânăr, o domnișoară de 16 ani.