Dosarul deschis împotriva lui Călin Georgescu a fost închis, a transmis Parchetul General. Georgescu era acuzat de promovarea persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid și de crime de război.
Parchetul General a închis dosarul împotriva lui Călin Georgescu
Procurorii Parchetului General au decis închiderea dosarului deschis împotriva lui Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din acest an, în care acesta era cercetat pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război și genocid, conform OUG 31/2002.
Decizia vine după o analiză a elementelor de probă și a limitărilor legislative care reglementează acest tip de infracțiuni.
Dosarul a fost deschis în 2022, după ce Georgescu a făcut declarații publice în care a menționat că figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu „au făcut fapte bune și altele mai puțin bune.”
Ion Antonescu, fost lider al României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, este considerat responsabil pentru Holocaustul din România, dar nu a fost condamnat pentru genocid de o instanță internațională, fapt care a influențat decizia de clasare a dosarului.
Ce spune legea
Conform articolului 5 din OUG 31/2002, promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime de război sau crime împotriva umanității este considerată infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
În cazul lui Călin Georgescu, procurorii au constatat că nu există suficiente temeiuri legale pentru a continua ancheta, deoarece legislația actuală limitează semnificativ sfera aplicabilității, după cum arată și Capital.
Într-o declarație oficială, Parchetul General a explicat dificultățile de investigare și aplicare a legislației în astfel de cazuri.
Călin Georgescu și reacția Parchetului
Condițiile stricte de incriminare: Articolul 5 din OUG 31/2002 presupune existența unei condamnări definitive pentru genocid sau crime de război a persoanelor al căror cult este promovat.
Călin Georgescu nu a făcut apologia unor persoane cu astfel de condamnări definitive, ceea ce a redus posibilitatea încadrării faptelor sale în această infracțiune.
Lacune legislative: Dispozițiile legale actuale nu sunt suficient de adaptate pentru a sancționa referințele generale la personaje istorice controversate care nu au fost condamnate formal.
Dificultăți operaționale: Ministerul Public nu are atribuții pentru a monitoriza sistematic discursurile din mediul online sau din spațiul public, ceea ce limitează capacitatea de investigare.
Declarațiile Parchetului despre dosarele motivate de ură
Parchetul General a evidențiat că, începând cu 2020, există o metodologie specifică pentru investigarea infracțiunilor motivate de ură. Totuși, numărul cazurilor raportate rămâne relativ redus: doar 146 de sesizări penale în 2023 și 105 în primul semestru al anului 2024.
De asemenea, procurorii au precizat că simpla sesizare sau reflectare a unor posibile încălcări în mass-media nu este suficientă pentru a construi cazuri solide, având în vedere cerințele stricte ale legislației actuale.
