Cronica vizitei generalului francez era făcută de Leonard Paukerov, prim-redactor la Foaia Poporului Român Budapesta-Cluj:
“Asupra călătoriei făcute de generalul Berthelot în Ardeal trebue stăruit mai mult în presa română. Până acum s-au publicat numai câteva telegrame, în care nu s-a putut releva carcaterul primirei ce s-a făcut marelui ostaş al Franţei de către Ardealul recunoscător.
Trebue să se ştie că azi Ardealul este atât de fericit de eliberarea lui de sub dominaţiunea maghiară şi unirea lui cu România, încât e gata oricând să sărbătorească cu efusiune, să aştearnă cale cu flori, să îmbrăţişeze cu dragoste vie pe acei cari au contribuit la actul istoric al dezrobirei Transilvaniei.
Când s-a răspândit vestea în târgurile şi satele ardeleneşti că vine generalul Berthelot nu numai intelectualii, dar şi ţărănimea toată s-a pregătit ca pentru o mare sărbătoare (…)
A fost generalul Berthelot la Arad, Oradea mare, Seghedin, Braşov, dar nicăeri n-a fost primirea mai impunătoare, mai grandioasă, mai românească ca la Sibiu.
Maghiarii trag cu revolverele
Dacă la Arad, maghiarii l-au primit cu focuri de puşcă şi revolver, cu vărsări de sânge românesc, la Sibiu românii l-au primit cu o dragoste negrăit de mare, expansivă, care a mişcat până la lacrimi pe simpaticul oaspe francez. Se potrivea absolut cu starea de spirit din Sibiu cuvintele de salut adresate de prim-ministru Ardealului dr. Iuliu Maniu, generalului Berthelot:
“Noi nu vă putem face primiri pompoase ca-n mândrele capital occidentale, dar vă dăm mai mult, vă dăm toată inima şi tot sufletul nostrum românesc”.
Sub un cer senin şi mare, cald ca de primăvară, Sibiul, în haine de sărbătoare, era ca o mândră expoziţie românească. Ţărani şi ţărance, tineri şi bătrâni din zeci de sate, în pitorescu port naţional aclamau pe marele general francez, care a ajutat atât de sincer la înfăptuirea României mari.
Puncul forte al sărbătorirei generalului Berthelor la Sibiu a fost aşa numitul conduct etnografic: defilarea ţărănimei române din ţinuturile sibiene în faţa generalului. Mai mult de un ceas, au defilat coloană după coloană ţărani, flăcăi, fete, de o frumuseţe clasică în portul lor frumos, care prin albul cămeşilor pe un fond negru, răspânde un aer de înviorare. Fiecare grup de ţărani era condus de preotul, dascălul şi de alţi fruntaşi ai satului. Mulţi şi-au adus muzică de acasă şi căluşerii lor.
Cu admiraţie a privit generalul la carele împodobite cu covoare româneşti, cari trase de patru boi reprezentând diferite alegorii din viaţa reală românească din satele ardeleneşti: secerişul, şezătoare şi nunta ţărănească.
Peste zece mii de ţărani au luat parte la această defilare, cântând imnuri naţionale”.
