Online

Burebista, basmul preferat de Ceaușescu și livrat Cutezătorilor. 2089 de ani de la „nașterea statului dac centralizat”?

 Alecu Racoviceanu
Burebista, basmul preferat de Ceaușescu și livrat Cutezătorilor. 2089 de ani de la „nașterea statului dac centralizat”?

În 1980, Nicolae Ceaușescu a vrut să impună mitul regelui daco-geților, aniversând 2050 de ani de la înscăunarea lui Burebista.

Operațiunea de propagandă a început din revista pentru copii, Cutezătorii.

Dacă mai trăia Nicolae Ceaușescu, anul acesta, în august, am fi aniversat ”2089 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent condus de Burebista”! Acum toată lumea știe că una dintre cele mai elaborate operațiuni de propagandă din Epoca de Aur, ”2050 de ani de la nașterea primei forme statale de pe aceste meleaguri”, s-a bazat pe o aproximație, nu pe cerititudini istorice, deși teoria are în continuare mulți adepți.

Ca la orice mișcare de propagandă temeinică, Burebista și povestea lui nu i-a scutit nici pe cei mici.

O poveste frumoasă

Nu toată povestea regelui dac Burebista era inventată. Dimpotrivă, cele mai multe aspecte din viața sa erau reale. Regele a unificat triburile în jurul anul 82 îen. Data nu este certă, ci este stabilită folosindu-se puținele surse care ne-au rămas din acea perioadă și prin comparație cu unele date sigure, cum ar fi înscăunarea lui Sylia la Roma. Atunci, s-ar întreba unii, de unde atâta exactitate, de au știut istoricii anilor ceaușiști că în august 1980 erau fix 2050 de ani de la înființarea statului dac?

Nu știau, au aproximat, sub presiunea președintelui, grăbit să ofere națiunii un model de conducător luminat care s-a pus pavăză în fața unei puteri străine pusă pe înghițit state, teritorii și națiuni.

Parte din poveste care i-a plăcut lui Ceaușescu era legată de mult mai celebrul contemporan al lui Burebista, Iulius Cezar, care nu a mai atacat Dacia.

Istoricul Adrian Cioroianu susține că ideea cu readucerea în actualitate a mitului lui Burebista i-ar fi venit lui Nicolae Ceaușescu după o vizită în Iran, tocmai când se aniversau 2.500 de ani de la înființarea Imperiului Persan.

Pentru 1980, când se ”împlineau” cei 2050 de ani, s-a plănuit o acțiune concertată. Pe stadionul ”23 August” (actuala Arenă Națională) a fost organizată o manifestație megalomanică. La București s-a ținut un congres cu 3.000 de istorici invitați din toată lumea.

Tot în 1980, a fost lansat și filmul ”Burebista”, o superproducție, regizată de Gheorghe Vitanidis, în rolul principal fiind George Constantin.

Brejnev și Cezar

Povestea care i-a plăcut cel mai mult lui Nicolae Ceaușescu era că Iulius Cezar a murit înaintea lui Burebista. Amândoi au sfârșit în 44 îen, Cezar pe 15 martie, în urma celebrului complot din care făcea parte și Brutus, iar Burebista, ucis de apropiați.

Istoricii susțin că Nicolae Ceaușescu făcea legătura între întinsul imperiu roman și URSS, Dacia era Repuublica Socialistă care se încăpățâna să-și păstreze cât mai mult din independență, iar Burebista era chiar el, Marele Cârmaci.

În consecință, Cezar nu putea fi decât Leonid Brejnev, liderul din acea vreme de la Kremlin. Într-un fel a avut dreptate, Brejnev, ca și Cezar, a murit, în 1982, înainte de liderul din Carpați.

Se pare, însă, că înainte de a testa pe toți românii povestea lui Burebista, ea a fost ”livrată” copiilor, printr-un serial de bandă desenată apărut în revista Cutezătorii. Potrivit Mihaelei Precup, primul astfel de serial a apărut în 1979, fiind făcut de Sandu și Theodora Florea, care au plecat în SUA, unde au lucrat pentru renumita MARVEL! Al doilea serial a fost publicat în 1980, fiind realizat de Valentin Tănase.

Ambele serii se încheie cu asasinarea lui Cezar, moment în care ”statul dac centralizat și independent” scapă de amenințarea cuceririi.

Pentru cei care au prins la chioșcurile de ziare din acei ani revista Cutezătorii reproducem câteva din paginile de benzi desenate care erau devorate de copiii vremii.

Pagini reproduse de pe Blogul Cutezătorii.

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric